●  Ntroduzioni
●  Principi fonetishi
●  Arfabbetu
●  Fonemi autoctoni
●  Cuatru ri cunzunanti variabbili
●  Palori rinfurzanti
●  Lista di paroli rinfurzanti
●  I cunzunanti cancianu
●  Cummentu o quatru ri cunzunanti variabbili
●  I cunzunanti doppi: B, D, G. I vucali brevi.
●  U sceccu. Canzuna pupulari
●  A ciappula p' asheddhi

 

 

 

F O R U M       SISHILIANU

 

 

 


Ntroduzioni



  Siculi e Sicani, dopu aviri statu occupati pi millenni di autri populi, hannu mantinutu sempri a so identità sicula, anzi foru l'autri ch' addivintaru sishiliani. E no parrari i palori di tanti populi, avemu ancora i cunzunanti di l'antichi Siculi e Sicani: i cunzunanti autoctoni.

Greshi, fenishi, Latini, Barbari, Bizantini, Arabbi, Normanni, Svevi, Ancioini, Spagnoli e Taliani hannu agghiunciutu palori chi i sishiliani amu fattu addivintari cosa nostra e parramu cu l'atavichi cunzunanti: i cunzunanti autoctoni.

Cu l'Arabbi u parrari sishilianu s'avia affirmatu nta tutta a genti ra Sishilia, ma dopu l'annu 1000, i Normanni, pi affirmari u so regnu cu religgioni e cu putiri, ncuminciaru a scriviri i ducumenti sishiliani cu a curtura latina. Chissu fu un corpu a trarimentu pa linghua sishiliana.

Na corti normanna s'abbuattaru cuataliati i nutabbili chi scrivianu, scurdannusi u parrari sishilianu. Nun ci fu nuddhu chi putissi dari a la linghua sishiliana la forza pi farisi canusciri e farisi leggiri.

A diffirenza no scriviri e parrari esisti ancora, e nni stamu aiutannu cu i cunzunanti autoctoni antichi, chi ancora esistinu, pi scriviri u parrari ra genti ri Sishilia.



 

 

 


Principi fonetishi



Nun am' a cunziddirari i vucali di paroli,
picchì esti 'nu speshificu chi nun havi na valenza ginirali,
essennu ca i vucali sunnu guvirnati di l'usanza e a prifirenza
r'ogni paisi e cuntrata ra Sishilia:

  • nmernu/nmiernu.
  • accabbau / accabbà / accabbò.
Nmeshi . . .
  • I cunzunanti variabbili, Forti o Debbuli;
  • I sillabbi brevi "ă" o longhi "ā";
hannu na usanza paraggia nta tutta a Sishilia.



   Puru nall' autri linghui, quannu na cunzunanti addiventa forti, veni raddoppiata, e nun hannu nuddha difficurtà a scriviri, picchì m principiu di parola a furma forti da cunzunanti veni radduppiata, ma nun zi scrivi:

        Debbuli

  • Atene
  • se ne va.
  • tremendo
  • Da parte

        Forti

  • a (t)tempo
  • se (n)nevica
  • tre (m)mesi
  • A (p)parte


'N zishilianu, nmeshi, i cunzunanti variabbili nun ponnu essiri radduppiati
picchì hannu a furma forti diffirenti da furma debbuli,
e sta diffirenza s'hav'a scriviri.




   Aemu tri cunziddirazioni a fari pi scriviri 'n zishilianu cu so ncantu foneticu, parratu re sishiliani:
  1. I Cunzunanti variabbili (C rushi, D, J, G dura, R, V) hannu na forma debbuli e una forti.

  2. A sillabba 'n zishilianu pò essiri brevi "ă" o longha "ā",
    e havi effettu foneticu e ortograficu immediatu
    na cunzunanti chi veni appressu:

    • 'Na cunzunanti variabbili:
      • dopu na sillabba brevi "ă" . . . addiventa forti.
      • dopu na sillabba longha "ā" . . . addiventa debbuli.

    • 'Na cunzunanti stabbili:
      • dopu na sillabba brevi "ă" . . . veni radduppiata.
      • dopu na sillabba longha "ā" . . . arresta semplishi.

    • I cunzunanti B, 'D amorfa stabbili' e 'G rushi stabbili
      sunnu sempri doppi.

  3. Napocu ri cunzunanti, quannu hannu a "N" ravanti, chista li fa stracanciari nta nautru sonu.

 

 


●   Urtima sillaba ... longha       Prima cunzunanti appressu  Debbuli

     Urtima sillaba ... brevi         Prima cunzunanti appressu  Forti

Cu i cunzunanti variabbili:                      
  1. acqua ē sheusi.
  2. pī reshi vegnu.
  3. ā  shena;
  4. Nō shiascu c'è vinu
  5. Assira manciai shicoria.
  6. Rumpilu chī renti
  7. Ne toi ci jemu rumani.
  8. Ū jornu.
  9. E finemu di jucari!
  10. U cani abbaia e jatti.
  11. Haiu sulu addhini chi fannu ova
  12. Nun hai ushi pi cantari.
  13. Nā  ota
  14. Nā utti.
  1. Pani ĕ (c)ceusi.
  2. Vali pĭ (d)deshi.
  3. ă (c)cena
  4. Chistu è (c)ciascu ri vinu.
  5. Assira manciai pasta e (c)cicoria.
  6. Chĭ (d)denti bianchi!
  7. Ni ramu appuntamentu pi (d)dumani.
  8. è ghiornu.
  9. Jitivinni a ghiucari fora!
  10. Cani e ghiatti nun mannu raccordu.
  11. No puddharu ci sunnu addhi ĕ gaddhini
  12. U tinuri canta a (v)vushi china.
  13. Ognĭ (v)vota
  14. Trĭ (v)vutti.
Cu i cunzunanti stabbili:                    
  1. Chiamati u cani
  2. Satai u fossu a peri nghuitti.
  3. Nun zi camina no lauratu.
  4. Ci sunnu nushi a tri spicchi.
  5. Pi levitari u pani ci voli tempu.
  6. Nī tia
  7. L' accattai pī to frati. (per i tuoi fratelli)
  1. M'abbintaru tri (c)cani
  2. Nun è (f)fossu chi ssi pò satari.
  3. Stu tirrenu fu (l)lauratu cu tratturi.
  4. Manciati tri (n)nushi dopu pranzu.
  5. Fishi culazioni cu (p)pani e tumazzu.
  6. Pĭ ttia
  7. L' accattai pĭ tto frati. ( per tuo fratello)

  I sishiliani a prununzia ri sillabbi dopu l' accentu brevi o l'accentu longhu
nu mparamu di nichi quannu ncuminciamu a parrari.
Ma a scriviri è tutta nautra cosa . . . chi n'am' a mparari.

Stu principiu foneticu nun lu putemu abbannunari,
picchì dintra c'è sarvatu u tresoru linghuisticu sishilianu:
I cunzunanti autoctoni.

   Sunnu napocu ri cunzunanti chi vennu prununziati sulu n Zishilia,
e nni l'am'a arurari.


 

 

 

Arfabbetu


A a . . .Vucali  ā  ă
B b . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .variabbili
C c . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .              variabbili
D d . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .variabbili
E e . . .Vucali  ē ĕ
F f . . . . . . . . . . . . . . . . Stabbili
G g . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .variabbili
H h     muta (*)
I i . . . .Vucali  ī ĭ
J j . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . variabbili
L l . . . . . . . . . . . . . . . . .Stabbili
M m . . . . . . . . . . . . . . . Stabbili
N n . . . . . . . . . . . . . .  . Stabbili
O o . . .Vucali  ō ŏ
P p . . . . . . . . . . . , , , . .Stabbili
Q q . . . . . . . . . . . , , , . .Stabbili
R r . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . variabbili (* *)
S s . . . . . . . . . . . . . .  . Stabbili. Ma  nS = nZ (***)
T t . . . . . . . . . . . . . .  .  Stabbili
U u . . .Vucali  ū ŭ
V v . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .variabbili
Z z . . . . . . . . . . . . . . .   Stabbili.



(*) A 'H' 'un è na cun-sunanti, ma un zegnu 'senza sonu'.
Servi pi fari segnu a la cunzunanti unni è abbinata, ca c'è na prununzia particulari.

(**) Tutti i cunzunanti dentali unni c'è a lettira R
'n zishilianu hannu a prununzia autoctona, picchì usano a 'R debbuli'
(R):
Trenu, Ndria, Strata.
Cu l'autri cunzunanti, veni usata a 'R forti'.:
Vrazza, Crita, Prestu.

(***) Quannu a 'S' è 'm principiu di parola s'aiss'a scriviri 'Z', ma tanti m'hannu fattu capiri, ca sta soluzioni nun è accittata e si vulissi scriviri 'S', e usari a 'Z' sulu na prununzia:    'N Sishilia; -prununzia- 'N Zishilia
(ma a mmia nun mi cala)

 

 

 

 


Fonemi autoctoni

 
Sh C rushi' debbuli
Dh D palatali
Rh R  debbuli
 
Dr __ |   I cunzunanti dintali
Tr __ |   hannu a prununzia autoctona
Sr __ |   picchì a R è prununziata debbuli: R
Str__ |   - Str(h)ata, Tr(h)enu (*)
   
Chi  +  e, a, o, u Palatali
Ghi  +  e, a, o, u Palatali
nGh +  i, e, a, o, u 'G gutturali' cu N mprignanti





(*)   Cà viremu comu si prununzianu i dentali ca R.

 

 

 

 

 

 


  Quatru ri cunzunanti variabbili

Sonu


Cunzunanti

debbuli forti * Palatali Mprignatu
di
noti
C-Dushi  Sh-i, u, o, a, e  Cc-i, e
 Cci-a, o, u
 _  N C- _
D  R-  Dd-  Dh-  dh-  N N-  Đ: fonema autoctonu
J- G Dushi  J-  Gghi+e, a, o, u  Gghi-e, a, o, u  N Gn-i, e, a, o, u _
G-Dura  ' aspir.  Ggh-i, e
 Gg-a, o, u
 Gghi-e, a, o, u  N Gh-i, e, a, o, u
 N gh-i, e, a, o, u
N Ĝ:
Fonema autocton
u
R  R-   r-  Rr- _   D, S, T, St,+ R
Fonemi autoctoni
S _ _ _  N Z- Z rushi
V  ' aspir.  V- _  N M-
 F-P  /  VV- BB-
_

 * I cunzunanti 'm principiu parola
chi vennu appressu e paroli rinfurzanti...
 - A, Chiù, Chi, Cu, Quarche, E, Né, Ogni, Pi, Si, Tri,   -   è, Sì, sù, Fu, Pò, Sta, Va -
nun zunnu sulu forti, ma puru doppi; ma si scrivinu semplishi.

 

 

 

 

 


Palori rinfurzanti

    Ci sunnu na vintina 'i paroli chi finiscinu cu na sillabba brevi, perciò a cunzunanti iniziali da parola chi veni appressu veni rinfurzata, e, si a cunzunanti è variabbili veni scritta forti,
si a cunzunanti è stabbili si prununzia doppia, ma si scrivi semplishi.

Tra i 20, ci sunnu 6 paroli chi ponnu essiri rinfurzanti o menu
a sicunnu ra parti grammaticali chi hannu no riscursu.

 
ā, ē, Chī, Cū, Pī, Sī  senza accentu scrittu, si cunfunninu cu
 
ă, ĕ, Chĭ, Cŭ, Pĭ, Sĭ,   e a frasi pigghia nautru significatu.

     Si dopu una di sti sei paroli, quannu è rinfurzanti, u significatu du riscursu si pò cunfunniri, a cunzunanti stabbili 'm principiu da parola appressu si scrivi doppia.

*    *   *

  • ā   é articulu determinativu contrattu di 'la'
            E' puru priposizioni articulata: ă la  = ă+ā  = ā
  • ă   è priposizioni, e veni da priposizioni latina 'ad'

  • ē   è priposizioni articulata: ă + ī = ē
  • ĕ   è cungiunzioni, e veni da cungiunzioni latina 'et'

  • chī   è priposizioni articulata:  cŭ + ī = chī
  • chĭ   Aggettivu interrogativu o esclamativu.
                Veni do latinu quis.


  •    è priposizioni articulata:  cŭ + ū = cū
              ma puru pronomi (cui) do latinu qui
  •    è na cungiunzioni e veni do latinu 'cum'

  •    è priposizioni articulata:  Pĭ + ī = Pī
  •    è a furma usata cuntratta da priposizioni sishiliana pir,
              chi nmeshi è usata eufonica.


  •    è prunomi.
  •    è cungiunzioni, do Latinu siv o sive

  • *    *   *

       Ora vulissi viriri picchì na parola cull'accentu longhu cancia cull'accentu brevi.
       Si cci fashemu casu, i palori chi finiscinu cull'accentu brevi vennu du latinu:

    ă-ad; ĕ-et; chĭ-quis; cŭ-cum; Pĭ-per;Sĭ-siv

    Si iu a parola latina ci levu l'urtima cunzunanti, succeri u fenominu du rafforzamentu:

    - ad meliora cotidie:
    - a(d)  meliora ...  - a(m)   meliora ...; - ă   (m)meliora ...


    M pratica, a priposizioni 'ad' mancannucci a 'd' si pigghia a 'm' da parola appressu. Stu fenominu di raddoppiamentu fa addivintari brevi a priposizioni 'ă'.

    *    *   *

    L'Avverbi locativi ccà, cci hannu a cunzunanti sempri doppia, puru dopu a sillabba longha. 'Cci' pò essiri puru nclitica:

  • Ccà fa cauru
  • Veni Ccà

  • Cci vaiu iu.
  • Đà cci vai tu
  • Cci rormi iddhu
  • Cci semu nuautri


  • Vacci tu
  • Jettacci na ushi
  •  

    Dopu i pronomi pirsunali mi, ti, si, ni, vi, si, u pronomi rafforzativu 'Ni', havi a cunzunanti radduppiata:
  • Pisci ni piscai picca.
  • Quantu ni tagghiasti pani?
  • Iu mi nni vaiu a Roma.
  • Tu ti nni scappasti.
  • Iddhu si nni jiu prima.
  • nuautri ni nni manciamu na pignata.
  • Vuautri vi nni pigghiastuvu chiossai.
  • Iddhi si nni pigghiaru p' accurzu.
  •  

    Dopu a forma nclitica di ssi prunomi pirsunali, mi, ti, si, ni, vi, si, succeri u raddoppiamentu ra cunzunanti di ni, la, lu, li.
  • Puliziaminni napocu.
  • Manciatinni chiddhi chi voi.
  • Ssi sordi jocatilli tutti.
  • U baullu portanillu rintra.
  • Fashitivilla ntra vuautri.
  • Pinzaru di caricarisilla 'n coddhu.
  •  

    E quannu a furma virbali è mpirativa, veni radduppiata a cunzunanti puru ne prunomi pirsunali mi, ti, si, ni, vi, si.
    Na stu casu però, a 3° pirs. nmeshi di si addiventa ci.
  • Ramminni chiossai.
  • Rammilla dumani.
  • Rammillu 'n manu.
  • Rammilli appena. poi.
  • Vattinni luntanu.
  • Vattill' a pigghiari.
  • Vattillu a sarvari.
  • Vattilli a nzaiari.
  • Ranninni chiù picca.
  • Fannilla ri lignu.
  • Vannillu a pusari.
  • Rannilli subbitu.
  • Portativilla 'n casa (ca 2° pirs. plur. nun funziona).
  • Purtaticcinni quantu ni vonnu.
  • Cunzaticcilla ca sarsa.
  • Aggiustaticcillu bonu.
  • Rumpiticcilli pezza pezza.




  •  

     

     

     


    Elencu
    di Palori rinfurzanti

    Parola
    rinfurzanti
    Noti e esempi
    ă

    'ad'

    Quannu na parola è cumminata ca priposizioni "ă" misa all'urtimu, sta parola è rinfurzanti e i paroli chi vennu appressu ncumuncianu cu na cunzunanti forti:
      • M'hă dari i sordi chi ti pristai! = Mi hai ă dari. . .
      • Ti nn'hă ghiri ri cà! = Ti nni hai ă ghiri.
      • U vă cercu jo = u vaiu ă cercu . . .
      • Travagghiari ă ghiurnata.
      • Chiovi ă celu apertu.
      • ă ttia e ă mmia ssi cosi 'un n' interessanu!
      • Ci u rissi ă mme frati.
      • Nun zi sta ă testa nugghia no nmernu
      • ă ttesta nugghia cu stu friddu cari malatu
      • ă ghiornu fattu jemu o paisi.
       - ā    Articulu -   nun è rinfurzanti.
    • Mā  runi a pignata? = Mi ā  runi . . .
    • Pā  jucata ci l' hai i sordi?= pĭ ā  jucata ...
    • E cu chissu mi fishi a jurnata!
    • Cā  shiaccatina u cuararu perdi= cŭ ā  ...
    • ā  jurnata è bona . . . U tempu l' avemu ...
    • ā  testa è c''un zenti!
    ___ ______________
    Accussì

    'adcum sic'

    • Accussi' cioshiu 'un ti fashia!
    • U rumpisti tuttu. Accussì (r)ruttu chi nn'ha fari chiù?!
    • R' accussi' (v)vasciu nun ci arrivu a pigghiallu.
    • S' ammutti accussì (f)forti u fai cariri.
    • Accussi' (p)picca mi nni metti? Jinchimi ssu piattu!
    ___ ______________
    Chiù

    'plus'

    • shioshiu: Chiù cioshiu ri tia 'un ci nn'è.
    • Chinu: U piattu fammillu chiù  (c)chinu
    • Rura: Hai a testa chiù dura di na balata
    • Jochu: Chiù ghiochi, chiù ghietti sordi.
    • Rina: ... C'è chiù (r)rina chi cimentu
    ___ ______________
    ĕ

    'et'

    • shiauru e ciuri. shiuri e ciauru
    • E ghietta ssi fissarì!
    • Manciai pani e ceusi
    • Accattai pani e (p)pasta
    • E (p)pani nenti?
    ă + ī = ē    priposizioni articulata.
    Nun è rinfurzanti
    • E reshi am' a ghiri o shinima.
    • Socc' arristau raccillu e atti.
    • E sheusi niuri 'un ti cci avvishinari chi t'allordi.
    ___ ______________
    Chĭ

    'quis'

    • U shiauru ri shiuri: Ma chi ciauru e ciuri!
    • I cosa rushi... chi dushi chi sunnu!
    • Chi (t)teni 'n manu sti cosi lordi!
    • Rimmi chi (v)voi.
    • Soccu rishi?  Chi (d)dishi?
    • A ttia chi tti rissiru di fari?
    • Chiddhi chi (v)vennu tardu arrestanu fora.
    • I cosi chi Cicciu ti purtau ti li mannai jo.
  • A  priposizioni articulata  Cŭ + ī = Chī
    nun rinforza a cunzunanti appressu.
    • Ammuttalu chi rinocchia.
    • Chi sheusi t' allordi.
    • Rumpilu chi renti
  • ___ ______________
    Cŭ

    'cum'

    • A shesta: cu cesti e panara . . .
    • I shimishi: cu cimishi e pirocchi . . .
    • U riscursu: cu discursa fracchi 'un zi nni vinci partita.
    • Cu (t)timpurala e trona si prisintau ruminica!
    • Cu (t)tetti shiaccati nun si pò abbitari 'n casa.
    • Ti fazzu arraggiunari jo, cu (t)timpulati e boffi.
    • Nun zi ni tocca giurnali cu (m)manu vagnati
    Cu priposizioni articulata:
  •   cŭ + ū= cū
  •   cŭ + ā = cā
  •  cŭ + ī= chī
  • nun zunnu rinfurzanti:
      • Cu cuteddhu. cu shiascu. cu rinocchiu.
        Cu immu. cu jornu
      • Ca shiaramira, ca jimenta,
      • chi uita, Chi atti.
    -Cu Prunomi nun è rinfurzanti:
      • a cu sherchi?
      • Rimmi cu joca
      • Cu runa i carti?
    ___ ______________
    Quarchĕ

    'qualisquid'

      • Quarche denti va carennu!.
      • Quarche (v)vota picchi' 'un avvishini?
      • Quarche ghiornu avvishinu.
      • Porta quarche ciascu ri vinu
      • Rammi quarche (s)sordu.
      • Quarche (t)tettu s' hav' a riparari.
    ___ ______________


    'nec'

    • Né ciauru né ciuri.
    • Nè (t)testa né (c)cura.
    • Né ghiò né (t)tu.
    • Né rina né cimentu.
    ___ ______________
    Ognĭ

    'omnis'

    • Ogni denti chi cari.
    • Ogni ciusciata 'i ventu.
    • Ogni ghiocu havi i so reuli.
    • Ogni ritata un munzeddhu ri pisci
    • Jornu:  ogni ghiornu chi passa.
      (a rinfurzanti Ognĭ pò aviri valuri nasali (N)
      e a cunzunanti appressu dipenni ra N:
      Ogni gnornu)
    ___ ______________


    'pir'
    'per'

    • Pi certu.
    • Pi ghiucari ci vonnu sordi.
    • Pi rimari ci voli forza ri pusa.
    • Pi (t)teniri u ferru cauru t' ha mettiri i nghuanti.
    • Pi (s)sordi ha veniri ni mia.
    • Pi (s)sei euru fai tutti sti stori?
    • Pi tto frati ci penzu jò.
    • Pi (t)testa 'un u passa nuddhu.
    • Pi (p)picca nun gnivi a sbattiri no muru
    - Pi preposizioni articulata:
  • pĭ + ī = pī
  • pĭ + ā  = pā 
  • pĭ + ū = pū
  • nun zunnu rinfurzanti:
    • lassu a pasta pu cuscusu
    • Pi jorna appressu fashemu accussì
    • .
    • 'Un ci a fazzu chiù pu shiatu curtu.
    • U nmernu 'un mi piashi pi rosuli.
    • Sti riali sunnu pī to frati, chistu  nmeshi pĭ tto soru.
    • A fari visita e toi sarvamunillu pa jurnat' 'i ruminica.
    ___ ______________
    S ĭ

    "Siv"

    • Si shena e setti ri sira e si ceni cu nuautri ha veniri 'n tempu.
    • Si ghiochi ha vinciri, masinò levaci manu.
    • Si remi accussi' arashiu 'un arrivamu mai.
    • Si (p)punti assai addiventi o scarsu o riccu
    • Si dishi di veniri vegnu.
    • Si (s)sapi unni am' a ghiri jemuci appressu.
    • Si (m)manci assai addiventi un porcu.
    Si riflessivu nun è rinfurzanti.
    Si affermativu nun è rinfurzanti.
    • Si shena e setti.
    • Si joca a scupa.
    • Si rima p' a ghiri narré.
    • Si'rissi iddhu.
    ___ ______________
    Trĭ

    'tres'

    • Tri ghirita.
    • Tri ciuri.
    • Tri denti.
    • Tri ghiorna.
    • Tri cani
    • .
    • Tri rami.
    • a Tri (t)tubba. (Quannu na cosa è fatta a zanfasò, o funziona mali)
    ___ _______ V E R B I _______
    é - 'est'
    verbu Indicativu / prisenti / 3° pirsuna singhulari.

    verbu Indicativu / prisenti / 2° pirsuna singhulari.

     verbu Indicativu / prisenti / 3° pirsuna plurale. Truncu ri sunnu

    verbu Indicativu / prisenti / 3° pirsuna singhulari.
    fa'
    verbu Ind./ pres. / 3° pirsuna singhulari. Di Fari (e puru mpirativu)
       
    verbu Indicativu / prisenti / 3° pirsuna singhulari.
    stă
    verbu Indicativu / prisenti / 3° pirsuna singhulari. Di Stari

    verbu Indicativu / prisenti / 3° pirsuna singhulari. Di Jiri

     

    Sti palori rinfurzanti l'haiu truvatu una a una, e ancora ancora ci nni sarannu.
    Picchì nun m'aiutati a truvalli?

    Pir esempiu c'esti a parola 'Re', chi veni da parola latina 'Rex':

  • U Re (f)Federicu.

    Però nun la misi nall'elencu picchì u rafforzamentu funziona cu nomi o l'aggettivu chi accumpagnanu a parola 'Re', ma nun funziona cu l'autri parti grammaticali:


  • Ma si u verbu u lassu sulu cu re, a iddhu s'hav'a rifiriri!
  • Quannu c'è la verra, u Re (v)va!
  •  

     

     

     


    I cunzunanti cancianu


    Quannu a sillabba cu l' accentu brevi e a cunzunanti c' apparteni a parola appressu vennu spartuti, sta cunzunanti appressu nun veni rinfurzata.

      • 'Un ni vogghiu chiù  .  .  .   ushi e nfernu . . .
                     - chiù (v)vushi e nfernu fai, chiossai abbuschi.


      • Accussì  .  .  .   rittu ccà pari nenti . . .
                     - accussi' (d)dittu è n' uffisa!


      • A partita 'un   .  .  .   jucata mali . . .
                     - fù ghiucata pi perdiri!

        Ne frasi chi hannu un valuri enfaticu, u sbarzu di forti a debbuli ci runa un significatu quasi traggicu.
        Nmeshi na stautri u valuri è discursivu, senza patemi:


      • 'Un mogghiu chiù (v)vushi e nfernu na sta casa.
      • Accussì (d)dittu, accussì si fà.
      • A partita 'un fu ghiucata mali!

    Sherti voti pi rinfurzari un significatu si metti a cunzunanti forti (o doppia) nmeshi ra debbuli. Na sti casi, pi prununzialla, si nterrumpi a frasi e s' attacca arrè ca cunzunanti forti chi duna valuri:
  • Ci sunnu rinari chi parinu fausi.
  • Ci nni sunnu   .|.  (d)dinari fausi!

  •     C'è cuannu 'un zi capisci si na sillabba è rinfurzante o menu, picchì sunnu chiù sillabbi cumminati a una sula, e nall' urtima ci pò essiri o l'accentu brevi o l'accentu longhu. Na sti casi, n'aiuta a grammatica a canusciri a cumminazioni.
    • ha ghiri = jò haiu ă ghiri;
    • Tu l'hă canusciri = tu la hai ă canusciri;
    • Ti nn'hă dari = ti nni haiu ă dari.
    • U va cercu jò = u vaiu ă cercu jo.

    'M princpiu ri frasi ortugrafica (dopu un puntu) o retorica (Quannu si voli rari a na frasi o a na parola un zignificatu novu o chiù forti), i cunzunanti si scrivinu forti o debbuli a sicunnu o senzu chi si cci voli rari.
    In linia ri massima i cunzunanti forti o debbuli rishinu ru statu d'animu ri chiddhu chi parla o scrivi.

    • Vā  sherca!     - Espressione enfatica: Va sherca comu stannu i cosi!
    • Vă cerca!       - Cà si rishi di jiri a circari na cosa veramenti. (mpirativu)
    • Vā  sherca!     - Rittu cu vushi vascia e cu tonu r'amminazzari.
    • Iddhu vă cerca soccu ni servi, e nuatri aspittamu cà!  (riscursivu)

    Quannu ci sunnu rui o tri cunzunanti paraggi, speshiarmenti debbuli, un'appress'a nautra, chiddha chi duna chiù fastiddiu si cangia a forti. Stu fastiddiu si chiama cacofonia:

    • "a cunzunanti si cancia ripenni ru riscursu" cacofonia
    • oppuru "a cunzunanti si cancia dipenni ru riscursu" Ancora no
    • oppuru "a cunzunanti si cancia ripenni du riscursu" Si
    • ma gia' "a cunzunanti si cancia ripenni du discursu" è troppu.

    U sishilianu, cu sti cunzunanti chi cancianu di na manera a nautra, fa mprissioni. Ma è sulu accussi' chi si pò scriviri a linghua parrata re sishiliani, picchì è na linghua viva e dinamica, e s'hann'a rispittari i cunzunanti forti e debbuli, masinò veni snaturata l' anima stessa ri chiddhi ca parranu.

    L'apostrofu usatu a na giusta manera, rispetta a dinamica du riscursu:

     

       _ chi nn'ha fari    _ Happ' a ghittar'u broru    _ S' hav' a far'accussì
       _ A form' 'i shircu    _ Ti nn'aviss' a dari    _ Pi quann'è?
       _ Ni nn'am' a ghiri    _ Supr'on arvulu    _ Ch' hav' a dir'a genti?
       _ Vishin'a mmia    _ com' ogni vota    _ Ch' hann'a dir''i tia?
       - Manc' apposta    _ Com' a jeri    _ Fin'a tannu
       _ Dorannavanti    _ Ven'a diri    _ Com' e ghiè

     

     

     

     

    Cummentu o cuatru
    di cunzunanti variabbili



    C: rushi forti: Ci
    Quannu si prununzia C i renti 'i ravanti sunnu stritti e in linia supra e sutta. A punta r'a linghua, un centimetru chiù narrè, è ncasciata no balataru 'i ravanti. Quannu veni ratu u corpu r'aria si scoddha e fa u sonu caratteristicu da cunzunanti.
    • Si cioshiu. Unn ciusciari chiù. Pi ciusciuliari ci voli u muscaloru. A ciushiuliari vi mittistuvu? Ma chi ciauru ri shiuri!
    Ci sunnu palori chi hannu a C rushi stabbili:
    • Ciau, Ciappula, Ciaccari.
    • Na certi banni ra Sishilia 'Chi', e appressu c'è na vucali, si prununzia  ...
      Cio
      vu, Ciesa, ...
    C: rushi debbuli: sh
    sh e Sc sunnu dui cunzunanti diffirenti:

    - A Sh è a forma debbuli ra cunzonanti C. è variabbili e perciò a sicunnu ra sillabba chi havi ravanti, di Sh pò cangiari a C.
    • ā shena cancia ă cena.

    - A Sc è na cunzonanti stabbili chi nun cancia quannu havi ravanti na sillabba rinfurzanti. U sonu è strittu e sibilanti.
    • ā scena resta ă scena.

    - Quannu si prununzia "SC" i rent' 'i ravanti, supra e sutta, sunnu in linia. A linghua strinci contr' o balataru ‘i ravanti, ma a punta è ammucciata rarrè i renti di sutta. I labbira sunnu aperti, ma a ucca è quasi chiusa pi fari u particulari sonu strisciatu ra cunzunanti.

    - Pi prununziari "Sh" si tira l'angularu n'arrè di mezzu shentimetru. A linghua è calata vascia, ma a punta è 'n macanti rarrè i renti, e anticchia rivutata narrè, pi fari turbinari l' aria e daricci a la cunzunanti stu sonu ariusu e liggeru:
    • shauru, shuri, shoshu, shusciari, shusciuliari, shushuliari, cashara.

     

    D stabbili: D
    Ci sunnu paroli chi hannu a lettira D stabbili doppia:
    • Dati, Dijunu, Dammiggiana, Debbitu, Dutturi , Diu . . .
    D: Forte: D

    A punta ra linghua s'appoia ne renti ri supra versu i gingivi e si fa staccari fashennu sentiri chiossai u scusciu ru staccu, e no l'aria du corp' 'i purmuna, masinò addiventa "t".

    • Renti: chi denti chi hai!
    • reshi: vali pi deshi
    • riri: e diri chi ...
    • rari: m'ha dar'i documenti
    • rumani: fin' a dumani.
    D: Debole: R

    A forma debbuli ra D è na R leggia leggia, quasi mancu ritta.
    • Ra, rari, rarrè, ravanti, riffishili, reshi, renti, riaulu, rica, rishina, rishirìa, rinari, rintra, riri, riscinnenza, riscibblina, riscepulu,  riscòpriri, riscurriri, riscursu, risdignari, risgrazia, rormiri, roti, rushi, rui, rumani, ruminica, rurari, ruru.
    C'è di fari n'appuntu supra l'usanza di sta cunzunanti.
    Quannu sta cunzunanti è dintra a parola, si prununzia debbuli:
    • Càriri, vìriri, ràriri.
    Ma c'è cui pigghia i palori di l'italianu, e a prununzia cancia:
    • Cadìri, vidìri, udìri (sèntiri, ascutari).

     

    D: Palatale: Dh  
    Chista è na cunzunanti tutta nostra, e ni semu urgugliosi.
    C' 'un è sishilianu, pi prununzialla, si l'hav' a mparari:
    • dha, dhani, dhattula, dhittu, dhocu, dhu, dhi.
    S' arrotula a linghua narrè, e cu latu ri sutta da linghua, chi ora però s'attrova supra, si runa un corpu o balataru comu a diri D.
    • 'Un ha ghiri dhocu, ha ghiri addhabbanna.
    • Sti dhattuli su dushi. Dhi dhattuli si stannu pirdennu.
    • Ha ghiri na dhu dutturi.
    • Adduma dhu lumi.
    • Camina dhittu p' a ghiri dhani.

    Na certi banni ra sishilia a linghua nun meni arrutuliata narrè fin'a 'n funnu,
    a punta arresta chiù  'n avanti, tra i renti e u balataru, e fa un sonu anticchia licuitu di "R": Addhevu = Addrevu.
    (I cunzunanti L e R sunnu chiamati licuiti)

    D: Mprignata di N addiventa N
    A cunzunanti nasali "N" cancia a natura ra D: Ndria=Nniria
    • I riscursa (debbuli)
    • Essiri a discursu (forti).
    • Fari un niscursu (mprignata).


    • Riri cosi fausi (debbuli).
    • Ha diri a virita'(forti):
    • 'Un niri nenti (mprignata)
    S' hav' a stari però attentu, speshiarmenti quannu si usanu paroli taliani sishilianizzati:
    • Quindi / quinni  . . . nmeshi:  E perciò
    • Onda / unna  . . . Mai ntisu, si rishi: Onta
    • Sponda / Sponna  . . .  no. Si usa:  Sponta
    G: stabbili: G
    Nta sherti paroli sta G si cumporta comu na cunzunanti G stabbili e pi ghiunta esti sempri doppia: nun cancia si havi o menu na parola rinfurzanti ravanti.
    • gebbia, gelatu, gelsuminu, gelu, gemellu, gemma, generali, generari, geniu, genti, germogghiu, gestu, gebbia, già,giacca, giallu, giarra, giarraffa, gibberna, giganti, gigghia, gigghiu, gileri, gilusia, giora, giurnali, gira, girannula, girari, giru, giseri, giubba, giubbottu, giuccu, giuricari, giuriziu, Giufa', giurgiana, giuggiulena, giugnu, giuiri, giulivu, giummarra, giummu, giunta, giurana, giurari, giurnali, giustizia, giostra, giustu.
    G: rushi debbuli: J
    Sta J nun è I, ma è na cunzunanti, e pi prununzialla s'hav'a stringiri a linghua contr' o balataru:
    • Jocu, Jornu, Jardinu, Jimenta,  Jacu, Jashi, Jattanza, Jènnaru, Jiri, Jittari, Jimmu, Jissu, Jittatura, Joviri, Jucari, Jurishi, Junciri, Junta, Jurnata, Jusu, Juvari, Juvini.
    G: rushi forti:    Palatali
     Taliari no quatru ra G dura Palatali

    G rushi J imprignata di N veni prununziata : N Gn-
    • un jardinu, un jornu, 'un jucari,un jimmu.
      I sishiliani la prununzianu propriu accussì, ma a scrivila nun sacciu quantu pò essiri accittata sta G mprignata di N, ch'appari propriu accussì.
      • Un jardinu - Un gnardinu
      • Un Jornu  -  Un gnornu
      • 'Un jucari - 'Un gnucari!
      • Un Jimmu - Un gnimmu
    G: Dura debole: ' (aspirata)
    A G aspirata nun zi prununzia:
    • 'Addhu, 'addhina, 'affa, aggia, amma, ammaru, ana, anciu, angha, anghata, arbu, arofalu, attu, attalora, rara, rarigghia, ramigna, rampa, ranatu, ranni, raneddhu, ranfa, ranfata, rapiri, ranuni, rasciu, rassu, rasta, rattari, rattalora, rausu, razia, regna, resta, revia, rossu, runcu, ruppu, rutta, ruttu, uappu, umma, uvitu.
    G: Dura forte:Palatali: Ghi+ e, a, o, u.
    Na C e na Chi, a linghua, appena passa u frusciu r'aria, si scoddha ro balataru, tenta a ghiri 'n avanti e si senti un corpu ri purmuna pi fari nesciri l'aria. Na G e na Ghi a linghua blocca i purmuna. U sonu si forma appena iddha si scoddha, senza passagiu r'aria, o veru picca.
    • Quarche ghimenta figghia muli.
    • Ogni ghiornu va fazzu a spisa, jornu pi ghiornu.
    • Quannu ci ha ghiri a far'a spisa?(...ci hai ă ghiri...)
    • Ssi cosi nun zi fannu pi ghiocu.
    • Na sta cuntrata abbunnanu puzzura e ghiardina.
    • Cu ghiatti e cani.
    • Mi pigghiastuvu pi ghiarzuni?
    • Ma chist' è ghimmu!
    G rura impregnata di N addiventa: N Gh

    U palatu moddhu esti na membrana, chi finisci ca linghueddha, 'n funnu a ucca. Quannu ci appoia a rarica da linghua, stu velu fa u stagghiu tra l'aria di purmuna e l' aria di fora. Quannu a rarica da linghua, appuiannusi na stu palatu moddhu, fa ncoddha e scoddha, aiutata da nasali N fa stu sonu autoctonu  caratteristicu.

    • A angha, Un ghattu, un ghaddhu, un gharzuni, 'n ghana, 'n ghamma, a nghuantera


    R 'N zishilianu n' avemu di rui tipi:
    R , cunzunanti BASI
    R, cunzunanti DIRIVATA
    R BASI esti na cunzunanti variabbili
    • Quannu è dintra a parola si leggi semplishi, normali:
      - Aratu, Veru, Maritu, . . .

    • Quannu a R Basi è 'm principiu di parola (Russu, Ririri, Rota . . .

      • Si sta parola havi ravanti na parola rinfurzanti (a, e, chiù . . .)
        a R Basi si prununzia . . . DOPPIA:

        • è (R)russu, Pi (R)ririri, Tri (R)roti, ...


      • Si sta parola nun havi ravanti na parola rinfurzanti,
        a R Basi veni prununziata . . .DEBBULI:

        • Rashina, Rota, Rimari, ...


      • Quannu si prununzia a R forti, normali, u supra ra punta ra linghua (2 cm shirca) appoia ne gengivi ri supra. Quannu passa u shiatu, vibbra contru i gengivi e fa u sonu R.
        Pi fari u sonu doppiu, si prununzia chiù forti.

      • Quannu si prununzia a R debbuli (R), a punta ra linghua va dhitta contru l' attaccu tra i renti e i gengivi ri supra. Quannu passa l'aria, nun vibbra, ma la fa passari strisciata, sibilanti e sunora contru i renti quasi chiusi.
        A modulazioni all' aria strisciata ci a runa u trimuliu ri vibrazioni di cordi vucali.

      • Napocu di paroli chi ncumincianu ca cunzunanti R Basi sunnu:

        Rabbia, Raccamu, Rashina, Rashioppu, Raddhu, Rannu, Ràrica, Rarìshia, Ràriri, Ragghiu, Raggia, Raggiuni, Rama, Rampa, Rapashi, Rappa, Raru, Raspa, Rata, Razza, Re, Reshita, Reggistru, Reula, Resca, Restu, Ricciu, Riccu, Ricotta, Ririri, Rifiutu, Riga, Rialu, Rima, Rimorsu, Rimu, Rina, Ripa, Riposu, Risata, Risettu, Risina, Rispiru, Risposta, Ristagnu, Ristuccia, Risu, Ritegnu, Riti, Rizza, Robba, Rosa, Rota, Ruccheddhu, Rugnuni, Ruina, Rumpiri, Runfuliari, Rusicu, Russu, Ruvulu.



    • D, S, ST, T e appressu c'è a R,
      sta R si prununzia debbuli (R), e u fonema è autoctonu.
      A H si usa di nun scrivila pi nun cunfunniri a littura:
      • Drappu
      • Sraricari
      • Strata
      • Trenu

      Pi prununziari 'TR', s'appoia u supra da punta ra linghua, dui shintimitri, a pàrtiri ru tagghiu di renti ri supra. Quannu passa l'aria, a linghua batti ne renti vibrannu.
      'N zishilianu, nmeshi, ssa cunzunanti si prununzia 'TR', er è un zonu autoctonu prununziatu sulu 'n zishilia: Trenu, Strata.

      • Pi prununziari R a punta ra linghua va dhitta contru l' attaccu tra i renti e i gengivi ri supra. quannu passa l'aria, nun vibbra, ma a fa passari strisciata, sibilanti e sunora contru i renti quasi chiusi.
        A modulazioni all' aria strisciata ci a runa u trimuliu ri vibrazioni di cordi vucali.
      • Pi prununziari TR, si fa u stessu comu pi R, ma a punta ra linghua veni puntata a scattu contru l'attaccu ri gingivi, e u corpu di purmuna nun è leggiu e cuntinuu comu prima, ma un corpu siccu, ca si viri a scossa di purmuna. A vushi nesci putenti e sunora quannu si prununzia ssa cunzunanti.

      • Pi STR è u stessu, ma u corpu di linghua è anticchia chiù sfiatatu e allunghatu.

      • Pi 'Dr', a punta ra linghua nmeshi di battiri nall'attaccu tra i renti e i gingivi, batti quarche millimitru chiù supra, 'n capu e gingivi ver'e propriu, er è un sonu anticchia chiù dushi, ma putenti lu stessu



    R Dirivata diriva di autri cunzunanti:

    • D debbuli veni prununziata R forti, assai liggera.

      Da = Ra
      Dari = Rari
      Darrè = Rarrè
      Davanti = Ravanti
      Diffishili = Riffishili
      Deshi = Reshi
      Denti = Renti
      Diaulu = Riaulu
      Dica = Rica
      Dishina = Rishina
      Dishirìa = Rishirìa
      Dinari = Rinari
      Dintra = Rintra
      Diri = Riri
      Discinnenza = Riscinnenza
      Discibblina = Riscibblina
      Discepulu = Riscepulu
      Discopriri = Riscopriri
      Discurriri = Riscurriri
      Discursu = Riscursu
      Disdignari = Risdignari
      Disgrazia = Risgrazia
      Dormiri = Rormiri
      Doti = Roti
      Dushi = Rushi
      Dui = Rui
      Dumani = Rumani
      Duminica = Ruminica
      Durari = Rurari
      Duru = Ruru

       

    • No gruppu Gr, a G dura è aspirata ' e nun veni prununziata quannu u gruppu GR è debbuli. Arresta a R sula, chi veni prununziata semplishi, normali.

      Grada = Rara
      Gradigghia = Rarigghia
      Gramigna = Ramigna
      Grampa = Rampa
      Granatu = Ranatu
      Granni = Ranni
      Graneddhu = Raneddhu
      Granfa = Ranfa
      Granfata = Ranfata
      Grapiri = Rapiri
      Granuni = Ranuni
      Grasciu = Rasciu
      Grassu = Rassu
      Grasta = Rasta
      Grattari = Rattari
      Grattalora = Rattalora
      Graùsu = Raùsu
      Grazia = Razia
      Gregna = Regna
      Gresta = Resta
      Grevia = Revia
      Grossu = Rossu
      Gruncu = Runcu
      Gruppu = Ruppu
      Grutta = Rutta
      Gruttu = Ruttu



    • Quannu u gruppu GR è FORTI, si prununzia a G Dura, ma cuarche vota no parlari, pi usanza, veni raddoppiata la cunzunanti R.

    • Napocu di palori du gruppu "GR" hannu a G forti stabbili:
      - Griggiu, Gravi, Grillu (un tipu di rashina), Gruppu (ri genti), Granu...

        (Greggi, Grinta, . . .  nun sunnu palori sishiliani).


    S: Impregnata di N    si Prununzia Z
             
    (e cu voli a scrivi Z puru 'm principiu parola)

    • Si o 'un zi stancu?  Picchi' s''un zi stancu m' ha aiutari.
    • Rittu 'n zenzu bonu, soccu rishi havi un zenzu.
    • 'n zishilianu 'un zi rish' accussì.
    • Ci ha ghiri 'n zutta 'n zutta.
    • 'n zoccu cunzisti stu mpignanti to chiffari?
    V: stabbili: V
    Ci sunnu palori chi hannu a V m principiu parola stabbili
  • Vai,Vina, Vinu, Vasciu, Vetta . . .


  • In linia ri massima si pò diri chi a V variabbili è aspirata sulu na V + U ='U,
    e V cu l' autri vucali:

    • Varca: chissu è na varca 'i sardi;
    • 'Ucca: Pi vucca 'un u passa nuddhu.
    V:Debbuli: '
    V esti una ri cunzunanti chi permetti chiossai a esprimiri l'empathos sishilianu;
    è variabbili e quannu è debbuli nun si prunuzia:

    Ucca, ushi, ureddhu, ugghiu, urricari, urza, utti.

    A 'V debbuli' rintra a parola nun zi scrivi. Però sapemu ca u parrari di sishiliani dipenni assai du motu nternu chi hannu; perciò . . . si è beru ca si scrivi ...

    - U culuri niuru 'un mi piashi.

    Quannu a parola è dintr' on niscursu empaticu, pò addivintari ...

    - ... lu vitti arrivari, nivvuru comu la pishi!

     

    V: Forti: V

    • chiamalu a vushi.
    • Ogni vutti fa u so vinu.
    • C' è vugghiu chi nesci.
    • Pi vushi 'un u passa nuddhu.
    • Chiù vugghiu nesci chiossai asciuca u broru.
    • chi vucca beddha chi hai!


    • E 'un ni scurdamu ca a V forti - dopu na parola rinfurzanti - esti doppia,
      ma u chiossai si scrivi semplishi.

     

    V: Mprignata di N addiventa M.

    • Ushiari nun zervi a nenti (debbuli)
      A vushiari ti mittisti? (forti)
      'Un mushiari chiù! (mprignata)

    • 'Un zi parla ca ucca china. (debbuli)
      Chi vucca beddha chi hai! (forti)
      Ficu carimi 'n mucca (mprignata)

    • No veniri ncuntrai a Cicciu. (debbuli)
      Ch' ha fari, ha vveniri? (forti)
      'Un meniri chiù! (mprignata)


    • Quannu a 'V' canciata a 'M' runa nautru significatu a parola, la 'V' si scrivi 'V':
    • Un maluri / un valuri.
    • 'Un mi sentu / 'un vi sentu
    • 'Un ma fazzu pigghiari / 'un va fazzu pigghiari

     

    V: Impregnata di F o P addiventa B. [ma puru  "VV"].

    • Sentu ugghiri l' acqua (debbuli)
      L' acqua si misi a vvugghiri, picchi' nun ci jetti a pasta? (forti)
      Pi bugghiri a pasta ha aumintari u focu (mprignata)

    • Sentu ushiari! (debbuli)
      Pi farimi sentiri ha vvushiari! (forti)
      Pi vvushiari ci voli shiatu. (mprignata)

    • Nun è u veru. (debbuli)
      'Un è vveru! (forti)
      Pi beru !(mprignata ri P).

    • U veniri tardu fa perdiri u trenu (debbuli)
      Ha vveniri cu to frati (forti)
      'Un meniri chi manu vacanti (mprignata ri N)
      Iddhu pò beniri, tu no! (mprignata ri P).
      Fa bugghiri ssa pasta! (mprignata ri F).

     

     

     

      

    I cunzunanti doppi   B  D  G

     Am' a viriri com' è ca,  puru dopu na sillabba longha,  B  D  G  vennu prununziati doppi.

       Si semu abbituati a parlari 'n zishilianu, pruvamu a prununziari

    1. ā  pasta              ă pperi
    2. ā  bbacchetta      ă bbacchetta


    3. ē  tempi             ĕ tteni!
    4. ē ddebiti             ĕ ddebiti


    5. chī shira               chĭ cira?
    6. cū ggira?            cŭ ggira!  (cà a GIRA è a virdura [bieta])

     I pueti latini e greshi, sti accenti, li canuscianu boni. Tant' è veru ca a puisia r' iddhi nun avia a rima comu a chiddha nostra, ma na serii di misuri accintati variabbili mpustati rintr' o versu, chi putia pariri accussì: āăă|āā|āăă|āā|āăă|āă. A ogni lettira currispunni na sillabba. E i misuri si chiamavanu:
  • Spondeo:  āā
  • Trocheo:   āă
  • Coliambo: ăā
  • Dattilo:    āăă
  • Anapesto:ăăā
  • Tribraco:  ăăă


  • cu sti misuri iddhi fashianu tanti tipi ri versi
    .


    A cunzunanti doppia

    1. Quannu niautri prununziamu na sillabba, rapemu a ucca a na sherta manera, e mentri strincemu i purmuna e nesci l' aria, fashemu vibbrari i cordi vucali:
      piiii, puuuu, pooo, paaa, peee.

        Accuppiamu dui sillabbi longhi:
        chiiii peeee
        ri.


    2. Ora, mentri rishemu sti sillabbi, am' a dari un corpu di purmuna, a ncuminciari du diaframma, ch' hav' a satari u stommachu, e fari strinciri u cannarozzu contr o palatu moddhu.
         A sillabba veni struncata a sta manera:

      - piiiiiìk, puuuuuuùk, poooooòk, paaaaàk, peeeeèk.


    3. E ora accuppiamu arrè dui sillabbi rannucci però, 'n mezzu, u  corpu di purmuna chi pruvamu prima. Signamu chi trattini u corpu di purmuna e l'interruzioni.

      - chiiiiiĭp   ppeeeeeri.
      --------|

      Chi successi?
      U corpu di purmuna bluccau a vucali 'i'.
      Appena rapemu u cannarozzu, nisciu un frusciu r'aria cumpressa chi fishi prununziari doppia a cunzunanti appressu, 'p'.:

      - cuuuu tiiiaaaanu (sillabbi longhi)

      - cuuuut    |    ttiiiaaa.  (truncu)

      --------|


      Chistu eni u meccanismu chi crea i cunzunanti doppi.


       Ma nmeshi di scriviri cŭ ttia, scrissi cŭt ttia. chissu dipenni du meccanismu chi vittimu prima:

       Taliannu a cunzunanti chi veni appressu, iu mi mpostu a ucca pi prununzialla: quannu u corpu di purmuna blocca u cannarozzu, a ucca staia prununziannu ssa sillabba, chi accussì arresta 'n zuspisu:

    - cuuuuŭt|

    • I purmuna preminu com' un stantuffu p' a ghir'ar autu;
    • U cannarozzu è bluccatu;
    • U mussu a furma di U;
    • A linghua cu a T 'n pizzu;
    • E l' occhi chi mi stannu niscennu ri fora.


    • Finarmenti, sbloccu u cannarozzu:
      'N mucca arriva na sufunata d' aria cumpressa, e a T veni libbirata.
       |  tttiiiaaa.

    A sillabba brevi

    Stu maccanismo crea puru a sillabba brevi:
    • aaaaaa poooosta
    •   (sillabbi longhi)

    • aaaaaăp ppoosta  (cunzunanti doppia)
      ---------|

    • ăp pposta   (sillabba brevi)
      --|


    • chi veni struncata subbitu ru shiusciuni r'aria.
      Anzi si cci passa ri supra pi ghiri a scuppari na sillabba appressu.
    • chĭf ffai
      ---|
    • U rishi pĭv vveru?
                ---|
    • ĕt ttannu?
      --|
    • chĭb bboi
       ---|

    * * *

       Fishimu tuttu stu riscursu p' arrivari a un puntu:
       - Com'è chi dopu i sillabbi longhi, i cunzunanti B, D e G vennu prununziati doppi?

       Ma niautri già u sapemu comu s' addumestica na cunzunanti longha!
  • ā  bacchetta                  āāāāāāāăb bbacchetta
  • Ū dutturi                       ūūūūūūŭd ddutturi
  • Jucamu ē dati                ēēēēēēĕd ddati
  • coshi ā  gira                     āāāāāāāăg ggira

  •    Cun corpisheddhu 'i purmuna, criamu na farsa brevi, quantu abbasta pi rinfurzari sti nostri cari cunzunanti.

       Quannu B, D e G sunnu nta na parola a sulu, vennu rinfurzati comu vittimu prima, ma na stu casu, nun essennucci na sillabba ravanti, risurta sulu u corpu di purmuna:

  • ------| Bboooniii!
  • ------| Ddaccillu!!!
  • ------| Ggenti tinta!
  • ------| Bbasta!


  •    Un' urtima cosa:
       na ota ca sti tri cunzunanti si prununzianu sempri doppi, a soccu servi l'accentu brevi o longhu na sillabba prima?
       U fattu è ch'a sillabba prima, a sicunnu l' accentu, veni prununziata non modu differenti.

    1. ā  bacchetta         ă bacchetta
    2. ē debiti                ĕ debiti
    3. gira?               Cŭ gira!  (cà 'gira' è a virdura [Bieta])



      1. ā  bacchetta si rumpiu.              ( āāāāāāāăb  bbacchetta) [ a è articulu]
      2. ă bacchetta tenilu, ch' è tostu!   ( ăb bbacchetta) [ a è priposizioni]

      3. Chi penzi ē debbiti?                  ( ēēēēēēěd ddebbiti) [ e priposizioni articulata]
      4. Malasort' ĕ debbiti                    ( ĕd ddebbiti) [ e esti cunciunzioni]


      5. gira sta rota?                      ( cūūūūūūŭg ggira) [ cu esti prunami pirsunali]
      6. gira si shena!                      ( Cŭg ggira) [ cu esti priposizioni]

       

         Ora scrivennu, sapemu comu parramu.
      Ma u picchì sti tri cunzunanti vennu prununziati sempri doppi . . .
      nun lu capivi.

     



    U sceccu  
    Avia 'nu sciccareddhu
    ma veru sapuritu
    a mmia mi l' ammazzaru
    poviru sceccu meu.

    Chi beddha vushi avia
    paria nu ran tinuri,
    sciccareddhu di lu me cori
    Comu jò ti pozzu scurda'.

    E quannu arragghiava fashia
    HI-HO HI-HO HI-HO
    Sciccareddhu di lu me cori
    Comu jò ti pozzu scurda'.


     

    *       *       *

     

    A ciappula p' asheddhi.   


    Pi parari i ciappuli r'asheddhi, s' hav' a circari un postu adattu unni si sapi chi cci vannu spissu.
    Si fa un fossisheddhu 'n terra tunnu e pulitu.
    Si pigghia na pala 'i ficurinnia beddha larga.
    E si cci fa na finistreddha, picchi' l' asheddhi nun hann'a soffriri.
    Si prova supr'o fossu chi fishimu,
    e ssi va cercanu dui ligni fini pi fari i stecchetti.
    I stecchetti s' appizzanu unu 'n terra e unu na pala,
    Chi carennu, u lignu nun l' hav' a fari arristari aisata.
    Si cala a pala, e i punti ri stecchetti hann'a ppuiari unu supr'all' autru.
    'N mezzu e rui punti si cci metti u nniscu: na punta 'n mezzu e rui stecchetti, e nall' autra punta si cci metti un vermi, comu si viri na fotografia.
    Ora a ciappula è parata.
    Quannu ci va l' asheddhu e ssi mancia u vermi, fa satari u nniscu chi teni i stecchetti, e a pala cari.
    Cummeni jirisinni e turnari a sira. S' ashedu ncagghia 'un zoffri, picchi' pigghia aria ra finistreddha.
    Però 'un zacciu si ora i ciappuli si ponnu parari chiù comu na vota.
    E poi, s' avissuvu a pigghiari un passaru o un pettarrussu, chi n'ait' a fari? lassatilu vulari!

     

     









    <p>La lingua siciliana è una lingua neolatina come l’italiano, il francese, lo spagnolo, il portoghese.<br> Le altre lingua per scrivere con l’alfebeto latino il loro linguaggio, hanno dovuto adattare le conzonanti scritte in un certo modo (SH &#272; Ñ Þ ß). Così anche in Sicilia, dove abbiamo pure questo problema, dobbiamo trovare il modo di scrivere in un certo modo quel po’ di consonanti autoctone che non zi possono riprodurre con le lettere dell’alfabeto latino.<br> Qui non consideriamo le vocalizzazioni delle parole, perché è una particolarità che non ha una valenza generale, perché le vocali sono governate dall’usanza, dalla particolarità fonetica e preferenza che ha ogni paese e contrada della Sicilia: nmernu/mmiernu, Accabbau/accabbà/accabbò.<br> <br> Invece esiste una regola generale che governa le consonanti: La conzonante di una sillaba è governata dalla sillaba, lunga o breve, che la precede. E in più . . . :<br> • La sillaba che sta dentro la parola, avendo una posizione fissa e sottostando al dominio della sillaba che la precede, fissa pure essa, si adatta alla regola generale e così resta.<br> • Invece, quando la sillaba è in principio di parola e comincia con una consonante, questa, siccome sottostà al dominio dell’ultima sillaba della parola precedente, di volta in volta, cambiando le parole che la precedono, deve cambiare secondo la regola: La consonante di una sillaba è governata dalla sillaba, lunga o breve, che la precede.<br> Non è difficile trovare la valenza lunga o breve nell’ultima sillaba delle parole siciliane, anche perché solo una ventina di parole hanno questa particolarità, ma ricercando se ne possono trovare altre.<br> <br> Nella lingua siciliana, la regola generale che abbiamo vista prima ha due specifiche:<br> • Dopo una sillaba con l’accento lungo, la consonante della sillaba che segue resta semplice.<br> • Dopo una sillaba con l’accento breve, la consonante della sillaba che segue diventa forte.<br> Possiamo dire che non c’è niente di particolare, visto che anche nelle altre lingue, in linea di massima è così, e non hanno difficoltà nello scrivere. Ma in siciliano questa regola ci crea un problema, poiché alcune consonanti hanno la forma debole e la forma forte differente. Finché questa consonante si trova dentro la parola si scrive debole o forte sempre allo stesso modo. Quando questa consonante variabile è in principio di parola, invece, allora succede un fenomeno che a tanti studiosi siciliani da fastidio.<br> <br> In pratica, cambiando l’ultima sillaba di una parola, lunga o breve, la conzonante della prima sillaba della parola che segue, cambia pure. E con le conzonanti variabili immaginate cosa succede, e questo di parola in parola, che lo scritto siciliano diventa un susseguirsi pirotecnico di consonanti che cambiano. E si deve ben conoscere il principio per padroneggiarle.<br> I siciliani questo principio non lo possiamo abbandonare, perché manipola il nostro tesoro linguistico: le consonanti autoctone. Sono alcune conzonanti che vengono pronunziate in un certo modo solo in Sicilia, e dobbiamo curarle.<br> <br> 16/07/2021: Ultimamente in televisione è apparso uno sketch pubblicitario sulla Sicilia, dove una voce narrante in lingua siciliana fa elogio delle bellezze della Sicilia.<br> Mi sono accorto della fatica a cui si sono sottoposti per evitare di usare le consonanti autoctone, che non avrebbero saputo scrivere sullo schermo, né pronunciare. <br> <br> 12/022022: Nel precedente messaggio ti ho invitato a scegliere se vuoi continuare a scrivere in modo AULICO o in modo FONETICO. Dati i dubbi, vorrei chiarire cosa intendo.<br> <br> La scrittura aulica, a come ho capito, non serve per leggerla ad alta voce, per declamarla, se non da chi è siciliano e parla siciliano, ma serve per scrivere documenti. Uno straniero, la scrittura usata dai poeti non la può leggere ad alta voce. Quella declamazione non assomoglia alla lingua siciliana, ma è una mistificazione della nostra lingua, italianizzata, cosa che piace a tanti, anche siciliani.<br> <br> La scrittura fonetica, vuole riprodurre la fonia del parlare siciliano. Non è vero che questa fonia cambia da un paese all'altro, come si vuol far intendere, ma, entrando nelle specififità consonantiche, si vede che c'è una base comune per tutti i siciliani.<br> Leggendo gli scritti fonetici anche un estraneo è costretto a riprodurre la fonia siciliana delle parole.<br> <br> Visto che tu ed io, di parti differenti della Sicilia, abbiamo l'occasione di constatarlo, ti prego di aiutarmi a chiarire l'argomento facendo degli esempi di scrittura e pronuncia di testo siciliano.<br> <br> Per cominciare facciamo brevi esempi:<br> 1<br> Forma AULICA:<br> - Inchi dda dammiggiana d'ogghiu.<br> - Ssa macchia è di ogghiu d'aliva.<br> <br> Forma FONETICA:<br> - Jinchi dha dammiggiana r'ogghiu.<br> - Ssa macchia è d'ogghiu r'aliva.<br> <br> Uno straniero, che legge 'dha' invece di 'dda', capisce che c'è una pronuncia particolare, e non un semplice raddoppiamento vocalico.<br> <br> 2<br> Forma AULICA:<br> - Inchi dda dammiggiana.<br> - Hai a inchiri dda dammiggiana.<br> - Nun inchiri dda dammiggiana.<br> <br> Forma FONETICA:<br> - Jinchi dha dammiggiana.<br> - Ha ghinchiri dha dammiggiana.<br> - 'Un gninchiri dha dammiggiana.<br> <br> Nella forma fonetica la parola 'Inchiri' ha una 'J' davanti. Questa consonante, essendo variabile, nel pronunciare le frasi ha una declinazione fonetica:<br> J - Ghi - Gn.<br> <br> Mi piacerebbe sapere dalle parti tue nel parlare quali declinazioni fonetiche usate, e cosa ne pensi dello scrivere in forma fonetica il nostro parlare siciliano.<br> <br> Saluti<br> <br> p.s.<br> Nelle consonanti invece dei segni diacritici (&#273;), io uso la consonante diacritica 'H' (dh), perché nello scrivere con la tastiere del computer non è agevole usare i segni diacritici.<br> </p>

    25.12.2016