 |
Fonetica |
 |
 |
|
 |
|
|
Ntrhoduzioni
Nun am'a kunziddirari a vucalizzazioni di paroli, picchì esti nu speshificu
ch'unn havi na valenza ginirali, essennu ca i vucali
sunnu guvirnati di l'usanza e a prifirenza r'ogni
paisi e kuntrhata ra Sishilia:
- nmernu/nmiernu.
- accabbau / accabbà / accabbò.
Nmeshi, c'esti na reula ginirali chi guverna i cunzunanti:
Reula fonetica
A cunzunanti di na sillaba è guvirnata da sillaba,
longha o brevi, ki c'è prima r'iddha, puru si
s'attrhova nta parola ravanti:
- Dopu na sillabba cu l'accentu longhu,
a cunzunanti ra sillabba appressu è semplishi.
- Dopu na sillabba cu l'accentu brevi,
a cunzunanti ra sillabba appressu è forti.
Sta reula c'esti puru nta autrhi linghui, comu n italianu, ma nun hannu
nuddha difficurtà a scriviri, picchì m principiu
di parola a furma forti da cunzunanti veni
radduppiata, ma nun zi scrivi:
|
|
- a (t)tempo
- se (n)nevica
- tre (m)mesi
|
- attento
- seppure
- treppiedi
|
N zishilianu, nmeshi, ci sunnu napocu ri cunzunanti instabbili
chi nun ponnu essiri radduppiati pickì hannu a
furma debbuli diffirenti da furma forti,
e sta diffirenza s'hav'a scriviri.
|
Urtima sillaba ... longha

Prima cunzunanti appressu
Debbuli
Cu i cunzunanti instabbili
debbuli:
- Assira manciai shicoria.
- Chiamati u cani.
- Ne toi ci jemu rumani.
- E finemu di jucari!
- U cani abbaia e atti.
- Nun hai ushi pi kantari.
Cu i cunzunanti stabbili
semplishi:
- Satai u fossu a peri nghuitti.
- Nun zi camina no lauratu.
- Ci sunnu nushi a trhi spicchi.
- Pi levitari u pani ci voli
tempu.
|
Urtima sillaba ... brevi

Prima cunzunanti appressu
Forti
Cu i cunzunanti instabbili
forti:
- Assira manciai pasta e cicoria.
- M'abbintaru trhi kani.
- Ni ramu appuntamentu pi dumani.
- Jitivinni a ghiucari fora!
- Cani e gatti nun mannu raccordu.
- U tinuri canta a vushi china.
Cu i cunzunanti stabbili
doppi:
- Nun è (f)fossu chi ssi pò
satari.
- Stu tirrenu fu (l)lauratu
cu trhatturi.
- Manciati trhi (n)nushi dopu
pranzu.
- Fishi culazioni cu (p)pani
e tumazzu.
|
Nuautrhi stu principiu foneticu unn u putemu abbannunari,
picchì dintrha c'è sarvatu u trhesoru linghuisticu
sishilianu: I cunzunanti autoctoni.
Sunnu napocu ri cunzunanti chi vennu prununziati sulu n Zishilia, e
nni l'am'a kurari.
|
|
|
|
 |
|
 |
 |
|
 |
|
|
Fonemi
autoctoni
| C + a, o, u |
'C rura' aspirata
|
| |
|
Digrammi |
|
| Ch + i, e |
'C rura' aspirata
|
| Dh + i, e, a, o, u |
D palatali
|
| nk + a, o, u |
C rura, impregnata di N, prununzia trhacheali
|
| sh + i, e, a, o, u |
'C rushi' debbuli
|
| |
|
| Trhigrammi |
|
| Chi + e, a, o, u |
Palatali
|
| nGh + i, e, a, o, u |
'G rura' cu N mprignanti
|
| Trh + i, e, a, o, u
(*) |
D, T, St cu a 'Rh' debbuli;
|
| |
|
| Cuatrhigrammi |
|
| nchi + e, a, o, u (**) |
palatali
|
| Strh + i,e, a, o, u
(*) |
|
(*)
Na fonetica già u vittimu comu si prununzianu i dentali
ca Rh.
(**) Nk+ i,e; Nk-a,o,u
(Gutturale); - Nchi+e,a,o,u. (palatali)
.
|
|
|
 |
|
 |
 |
|
 |
|
|
Cuatrhu
ri cunzunanti instabbili
|
Sonu
Cunzunanti
|
debbuli |
forti * |
Palatali |
Mprignatu
di |
noti |
|
C-Rushi |
Sh-i, u, o,
a, e |
C-i, e
Ci-a, o, u |
_ |
N C- |
_ |
|
C-Rura |
Ch-i, e
C-a, o, u |
K-i, u, o,
a, e |
Chi-u, o, a,
e |
N K-i,
e
N K-a, o, u |
Ch- C-: aspirati
NK+aou:
Fonema autoctonu **
|
|
D |
R-
(mezza R) |
D- |
Dh- |
N N- |
_ |
|
J-
G Rushi |
J-
|
palatali Ghi+eaou |
Ghi-e, a, o,
u |
[N Gn- ] |
N Gn:
S'è di viriri. |
|
G-Rura |
'
aspir. |
Gh-i, e
G-a, o, u |
Ghi-e, a, o,
u |
N Gh- |
N Gh:
Fonema autoctona |
|
R |
- |
-
|
_ |
- |
D, S, T, St,+ Rh
fonemi autoctoni |
|
S |
_ |
_ |
_ |
N Z- |
Z rushi |
|
V |
' aspir. |
V- |
_ |
N M-
F/P V/B |
_
|
|
*
I cunzunanti m principiu parola chi vennu
appressu e paroli rinfurzanti...:
A, Chiù, Chi, Cu, Cuarke, E, Né, Ogni, Pi, Si, Trhi -
è, Sì, sù, Fu, Pò, Sta, Va
sunnu forti.
**
a cunzunanti C rura debbuli (Chi - Ca) si prununzia
sfiatata,
nmeshi a cunzunanti N K + a,o,u,
si prununzia nfunnu o cannarozzu.
|
|
|
 |
|
 |
 |
|
 |
|
|

Palori rinfurzanti
Ci sunnu 20 paroli chi finiscinu cu na sillabba brevi, perciò
a cunzunanti iniziali ra parola chi veni appressu veni rinfurzata,
e, si è cunzunanti instabbili veni scritta forti,
si è cunzunanti stabbili si prununzia doppia,
ma si scrivi semplishi.
ă, ĕ, Chĭ, Cŭ, Pĭ, Sĭ, senza accentu scrittu, si
cunfunninu cu
ā , ē, Chī, Cū, Pī, Sī e a frasi pigghia nautrhu
significatu.
Dopu sti sei palori rinfurzanti, i cunzunanti stabbili,
m principiu da parola appressu, si scrivinu doppi:
- Cuannu u significatu si pò cunfunniri.
- Cuannu si voli nkarcari un zignificatu chiù forti.
|
Parola
rinfurzanti |
Noti e esempi |
|
ă |
Cuannu na parola è kumminata ca priposizioni "ă"
misa all'urtimu, sta parola è rinfurzanti e i paroli
chi vennu appressu nkumuncianu cu na cunzunanti forti:
- M'hă dari i sordi chi ti pristai! =
Mi hai ă dari. . .
- Ti nn'h ă ghiri ri kà! =
Ti nni hai ă ghiri.
- U vă cercu jo = u vaiu ă cercu
. . .
- Trhavagghiari ă ghiurnata.
- Chiovi ă celu apertu
- I vă pigghiu e ti rugnu
= i vaiu
ă pigghiu . . .
- ă ttia e ă mmia ssi cosi unn n'
interessanu!
- Ci u rissi ă mme frati.
- Unn zi sta ă testa nugghia no nmernu
- ă ttesta nugghia cu stu friddu cari malatu
- ă ghiornu fattu jemu o paisi.
- ā
Articulu - unn è rinfurzanti.
- Mā runi a pignata? = Mi
ā runi . . .
- Pā jucata ci l' hai i sordi?=
pĭ ā jucata ...
- E ku kissu mi fishi a jurnata!
- Cā shaccatina u cuararu perdi=
cŭ ā ...
- ā jurnata è bona . .
. U tempu l' avemu ...
- ā testa è k'unn zenti!
|
|
___ |
______________ |
|
Accussì |
- Accussi' cioshu unn ti fashia!
- U rumpisti tuttu. Accussì rruttu chi
nn'ha fari chiù?!
- R' accussi' vvasciu unn ci arrivu a pigghiallu.
- S' ammutti accussì forti u fai cariri.
- Accussi' ppicca mi ni metti? Jincimi
ssu piattu!
|
|
___ |
______________ |
|
Chiù |
- shoshu: Chiù cioshu ri tia unn ci
nn'è.
- Chinu: U piattu fammillu chiù chinu
- Rura: Hai a testa chiù dura di na
balata
- Jochu: Chiù ghiochi, chiù ghietti
sordi.
- Rina: ... C'è chiù rrina chi cimentu
|
|
___ |
______________ |
|
ĕ |
- shauru e ciuri. shuri e ciauru
- E ghietta ssi fissarì!
- Manciai pani e ceusi
- V' accatta pani e pasta
- E ppasta nenti?
ă + ī = ē
priposizioni articulata.
Unn è rinfurzanti
- E reshi am' a ghiri o shinima.
- Socc' arristau raccillu e atti.
- E sheusi niuri unn ti cci avvishinari
chi t'allordi.
|
|
___ |
______________ |
|
Chĭ |
- U shauru ri shuri: Ma chi ciauru e ciuri!
- Chi kozzu chinu chi hai!
- Mizzica chi kinata.
- I cosa rushi... chi dushi chi sunnu!
- Chi tteni n manu sti cosi lordi!
- Rimmi chi boi.
- Chi ddishi?
- A ttia chi tti rissiru di fari?
- Chiddhi chi vvennu tardu arrestanu fora.
- U pani chi kari n terra si pigghia e ssi
vasa.
- I cosi chi Cicciu ti purtau ti li mannai
jo.
A priposizioni articulata
Cŭ + ī = Chī
unn rinforza a cunzunanti appressu.
- Ammuttalu chi rinocchia.
- Chi sheusi t' allordi.
- Rumpilu chi renti
|
|
___ |
______________ |
|
Cŭ |
- A shesta: cu cesti e panara . . .
- I shimishi: cu cimishi e pirocchi . . .
- U capuzzuni: cu kapuzzuna e sauti . . .
- U riscursu: cu discursa fracchi unn zi nni
vinci partita.
- Cu ttimpurala e trhona si prisintau ruminica!
- Cu ttetti shaccati si pò abbitari n kasa?
- Ti fazzu arraggiunari jo, cu timpulati e
boffi.
- Unn zi ni tocca giurnali cu manu vagnati
Cu priposizioni articulata:
cŭ + ū= cū
cŭ + ā = cā
cŭ + ī= chī
unn zunnu rinfurzanti:
- Cu cuteddhu. cu shascu.
cu rinocchiu.
Cu immu. cu jornu
- Ca sharamira, ca jimenta,
ca rattalora, chi uita,
Chi atti.
-Cu Prunomi unn è rinfurzanti:
- a ku sherchi?
- Rimmi cu joca
- Cu shauriau no piattu meu?
|
|
___ |
______________ |
|
Cuarchĕ |
- Cuarche denti va carennu!.
- Cuarche vota picchi' unn avvishini?
- Cuarche ghiornu avvishinu.
- Porta cuarche ciascu ri vinu
Rammi cuarche sordu.
Cuarche tettu s' hav' a riparari.
|
|
___ |
______________ |
|
Né |
- Né ciauru né ciuri.
- Nè testa né cura.
- Né ghiò né tu.
- Né rina né cimentu.
|
|
___ |
______________ |
|
Ognĭ
|
- Ogni denti chi cari.
- Ogni ciusciata 'i ventu.
- Ogni ghiocu havi i so reuli.
- Ogni ritata un munzeddhu ri pisci
- ogni ghiornu chi passa.
|
|
___ |
______________ |
|
Pĭ |
- Pi certu.
- Pi kissu.
- Pi ddhocu.
- Pi ghiucari ci vonnu sordi.
- Pi rimari ci voli forza ri pusa.
- Pi teniri u ferru cauru t' ha mettiri i nghuanti.
- Pi ssordi ha veniri ni mia.
- Pi ssei euru fai tutti sti stori?
- Pi tto frati ci penzu jò.
- Pi ttesta unn u passa nuddhu.
- Pi ppicca unn jivi a sbattiri no muru
- Pi preposizioni articulata:
pĭ + ī = pī
pĭ + ā = pā
pĭ + ū = pū
unn zunnu rinfurzanti:
- lassu a pasta pu cuscusu
- Pi jorna appressu fashemu accussì
.
- unn ci a fazzu chiù pu shatu curtu.
- U nmernu unn mi piashi pi rosuli.
- Sti riali sunnu pī to frati, chistu
nmeshi pĭ tto soru.
- Pi rimari ci voli forza ri pusa.
- A fari visita e toi sarvamunillu pa jurnat'
'i ruminica.
|
|
___ |
______________ |
|
S ĭ |
- Si shena e setti ri sira e si cceni cu nuautrhi
ha veniri n tempu.
- Si kari ti strhuppì.
- Si ghiochi ha binciri, masinò levaci manu.
- Si remi accussi' arashu unn arrivamu mai.
- Si ppunti assai addiventi o scarsu o riccu
- Si dishi di veniri vegnu.
- Si ssapi unn' am' a ghiri jemuci appressu.
- Si manci assai addiventi un porcu.
Si riflessivu unn è rinfurzanti.
Si affermativu unn è rinfurzanti.
- Si shena e setti.
- Si joca a scupa.
- Si rima p' a ghiri narré.
- Si', joca tu!.
|
|
___ |
______________ |
|
Trhĭ |
- Trhi ghirita.
- Trhi ciuri.
- Trhi denti.
- Trhi ghiorna.
- Trhi cani
.
- Trhi rami.
- a Trhi ttubba. (Cuannu na cosa è fatta a
zanfasò, o funziona mali)
|
|
___ |
_______ V E R B I _______ |
|
é |
verbu Indicativu / prisenti / 3° pirsuna singhulari. |
|
sì |
verbu Indicativu / prisenti / 2° pirsuna singhulari. |
|
sù
|
verbu Indicativu / prisenti / 3° pirsuna plurale. Trhunku ri sunnu |
|
fù |
verbu Indicativu / prisenti
/ 3° pirsuna singhulari. |
|
fa' |
verbu Ind./ pres. / 3° pirsuna singhulari. Di Fari (e puru
mpirativu) |
|
pò
|
verbu Indicativu / prisenti / 3° pirsuna singhulari. |
|
stă |
verbu Indicativu / prisenti / 3° pirsuna singhulari. Di
Stari |
|
vă |
verbu Indicativu / prisenti / 3° pirsuna singhulari. Di
Jiri |
|
|
 |
|
 |
 |
|
 |
|
|
Cunzunanti stabbili e instabbili
|
—
Na cunzunanti instabbili si prununzia e si scrivi
debbuli o forti a sicunnu ra sillabba chi
c'è prima r'iddha:
| Si davanti havi na sillabba cu
l'accentu longhu, sta cunzunanti instabbili
è debbuli: |
Si davanti havi na sillabba cu
l'accentu brevi, sta cunzunanti è forti:
|
- accua ē sheusi
= (dare) Acqua ai gelsi = innaffiarli.
- pī reshi vegnu
= per le dieci vengo
- ā Roma
vincìu; = la Roma ha vinto
- Ū jornu; =
il giorno
- Nā utti.
= una botte
|
- Pani ĕ (c)ceusi;
= (mangiare) pane e gelsi
- Vali pĭ (d)deshi;
= vale per dieci
- Vaiu ă (r)Roma;
= vado a Roma
- è ghiornu;
= è giorno
- Trhĭ (v)vutti.
= tre botti
|
— I cunzunanti stabbili, dopu na sillabba
brevi, Si prununzianu e si scrivinu doppi:
| Si sunnu rintrh' a parola si scrivinu
sempri doppi |
N principiu ri parola si prununzianu
sempri doppi, puru cuannu sunnu scritti semplishi:
|
- Pĕnnula
- ăttushu
- Pĭnnata
- Cŏffa
- Rĭzzagghiu
- ămmatula. |
- Chĭ (d)duluri!
- ă (m)mia
- cŭ (t)tia
- pĭ (s)soccu
- chiù (f)forti. |
|
• I
cunzunanti iniziali cancianu
|
— Cuannu
a vucali cu l' accentu brevi è nta na parola c' apparteni
a na proposizioni prima, a cunzunanti c' apparteni a proposizioni
dopu nun meni rinfurzata.
- Socch' è
chi vvoi? . . . - è kistu
chi vogghiu.
- Unn ni vogghiu chiù
ushi e nfernu . . . - chiù
vushi e nfernu fai, chiossai abbuschi.
- Chista unn è
rina r'a mari . . . - è
rrina ru shumi.
- Accussì
rittu ccà pari fashili . . . -
accussi' dittu è n uffisa!
- A partita unn fù
jucata mali . . . - fù ghiucata
pi perdiri!
Ne frasi chi hannu un valuri
enfaticu, u sbarzu di forti a leggiu ci runa un
zignificatu cuasi trhaggicu.
Nmeshi na stautrhi u valuri è discursivu, senza
patemi:
- E ki boi?
- Unn mogghiu chiù vushi e nfernu na sta
casa.
- Chista unn è rrina shirnuta.
- A partita unn fu ghiucata mali!
— N principiu ri frasi ortugrafica (dopu un puntu) o retorica
(Cuannu si voli rari a na frasi o a na parola un zignificatu
novu o chiù forti), i cunzunanti si scrivinu forti o debbuli
a sicunnu o senzu chi si cci voli rari.
In linia ri massima i cunzunanti forti o debbuli rishinu ru statu d' animu
ri chiddhu chi parla o scrivi.
- Vā sherca!
- Espressione enfatica: Va sherca comu stannu
i cosi!
- Vă cerca!
- ca si rish'a nautrhu d' ir'a circari na cosa veramenti.
(mpirativu)
- Vā sherca!
- Rittu cu vushi vascia e cu tonu r'amminazzari.
- Iddhu vă cerca soccu ni servi, e nuatrhi
aspittamu kà! (riscursivu)
- I sishiliani ci semu mparati da nascita a sta
sinzibbilita' funetica. Cui unn è sishilianu s' a pò mparari,
ma chiù chi autrhu, l' hav'a 'mmirari.
sherti voti si metti a cunzunanti forti (o doppia) nmeshi ra debbuli.
Na sti casi, pi prununzialla, si nterrumpi a frasi e s'
attacca arrè ca cunzunanti forti chi duna valuri:
Ci sunnu cosi chi t' ha diri a sulu.
Ci sunnu cosi | ki
tt' ha diri!
— cuannu ci sunnu rui o trhi cunzunanti paraggi,
speshiarmenti debbuli, un'appress'a nautrha, chiddha chi
duna chiù fastiddiu si cangia a forti. Stu fastiddiu si
chiama cacofonia:
- "a cunzunanti si cancia ripenni ru
riscursu" Cacofonia
- oppuru "a cunzunanti si cancia dipenni
ru riscursu" Ankora no
- oppuru "a cunzunanti si cancia ripenni
du riscursu" Si
- ma gia' "a cunzunanti si cancia dipenni
du riscursu" è trhoppu.
|
• Frasi
dinamishi
|
—
U sishilianu, cu sti paroli chi cancianu di na manera
a nautrha fa mprissioni. Ma è sulu accussi' ca si pò scriviri
a linghua parrata re sishiliani, picki' esti na linghua
viva e dinamica ch' unn zi pò guvirnari ch'un zistema aulicu
trhadizionali, masinò veni snaturata l' anima stessa ri
chiddhi ca parranu.
L'apostrhofu usatu a na giusta manera, rispetta a dinamica du riscursu:

|
| _ chi nn'ha fari |
_ Happ' a ghittar'u broru |
_ S' hav' a far'accussì |
| _ A form' 'i shircu |
_ Ti nn'aviss' a dari |
_ Pi cuann'è? |
| _ Ni nn'am' a ghiri |
_ Supr'on arvulu |
_ Ch' hav' a dir'a genti? |
| _ Vishin'a mmia |
_ com' ogni vota |
_ Ch' hann'a dir''i tia? |
| - Mank' apposta |
_ Com' aeri |
_ Fin'a tannu |
| _ Dorannavanti |
_ Ven'a diri |
_ Com' e ghiè |
|
|
 |
|
 |
 |
|
 |
|
|
Cummentu
o cuatrhu
di cunzunanti instabbili
|
C: rushi forti: Ci
Cuannu si prununzia C i renti 'i ravanti
sunnu strhitti e in linia supra e sutta. A punta
r'a linghua, un centimetrhu chiù narrè, è nkasciata
no balataru 'i ravanti. Cuannu veni ratu u corpu
r'aria si scoddha e fa u sonu caratteristicu
da cunzunanti.
- Si cioshu.
Unn ciusciari chiù. Pi ciusciuliari
ci voli u muscaloru. A ciushuliari
vi mittistuvu? Ma chi ciauru ri shuri!
Ci sunnu palori chi hannu a C rushi stabbili:
Ciau, Ciappula, Ciovu
( na certi banni ra Sishilia Chiovu si rishi
Ciovu), ...
C: rushi debbuli: sh

sh e Sc sunnu dui cunzunanti diffirenti,
e siccomu nall'arfabbetu latinu unn c'è a lettira
adatta pi scrivili, si scrivinu cu dui lettiri
accuppiati, u chiù vishinu possibbili a prununzia
r'iddhi.
- A sh è a forma debbuli ra cunzonanti
C. è instabbili e perciò a sicunnu
ra sillabba chi havi ravanti, di sh pò
cangiari a C.
- A Sc è na cunzonanti stabbili
chi nun kancia cuannu havi ravanti na sillabba
rinfurzanti. U sonu è strhittu e sibilanti picchì
si prununzia , a denti strhitti.
- cuannu si prununzia "SC" i rent' 'i
ravanti, supra e sutta, sunnu in linia..A linghua
strhinci contrh' o balataru ‘i ravanti, ma a
punta è ammucciata rarrè i renti di sutta. I
labbira sunnu aperti, ma a ucca è cuasi chiusa
pi fari u particulari sonu strhisciatu ra cunzunanti.
- Pi prununziari "sh" si tira l'angularu
n'arrè di mezzu shentimetrhu. A linghua è kalata
vascia, ma a punta è n macanti rarrè i renti,
pi fari turbinari l' aria e daricci a cunzunanti
stu sonu ariusu e liggeru:
-
shauru, shuri, shoshu, shusciari, shusciuliari,
shushuliari, cashara.
|
|
|
C: rura forti: K- i, u, o, a, e.
U musculu shentrhali ra linghua hav'a strhozzari
contrh' o balataru e, pi prununziari rura a
cunzunanti K, s' hav' a staccari run
korpu.
- Chist' è kani
ri mannara.
- Acchiana a kavaddhu.
- cuariari a
karvuni.
- Mizzica chi kirkiriddhu!
- Pi kom' è.
C: rura debbuli: Ch-i, e; C-a, o, u.
U musculu shentrhali ra linghua si strhinci
no balataru, ma lassa passari anticchia r'aria,
e kuannu si prununzia a littira C, chista
arresta sfiatata, aspirata, debbuli. ki-Chi,
ku-Cu, ko-Co, ka-Ca, Ke-Che
- U cani.
- U cori.
- U chirkiriddhu.
- Adduma u carvuni
chi teni cauru.
C: Palatale: Chi + e a o u
A prununzia ri sta cunzunanti
è caratteristica ra Sishilia:
eccettu a punta, tutt' a linghua veni acchiappata
contrhu o balataru. U corpu r'aria a fa scuddhari
e fa stu sonu linghuali, palatali.
Chiappara
- chiummu
- chiovu
- acchiappari
- chiossai.
C: Gutturale mpregnata di N:
n k + a o u
a cunzunanti C prununziata dopu a
N, ammutta nfunnu a rarica ra linghua,
a strhuzzari contrh'o cannarozzu fausu. E poi,
scuddhannusi, fa stu sonu cavirnusu:
- Unka!
- Un kafisu
- Unn kurriri
- Unn kariri.
- T' aiss' a beniri unn korp' i
sali
- Mettilu n kap' a tavula.
- 'Nka chi!? (comu rishinu m Palermu).
Ca I e ka E, a 'n k' è
prununziata no balataru: Un kilu.
|
| |
|
|
D stabbili: D
Taliari u sturiu
a parti.
Ci sunnu paroli chi hannu a lettira D
stabbili:
- Dati,
Dijunu, Dammiggiana,
Debbitu, Duluri,
dutturi . . .
D: Forte: D
A punta ra linghua s'appoia ne renti ri supra
versu i gingivi e si fa staccari fashennu sentiri
chiossai u scusciu ru staccu, e no l'aria du
corp' 'i purmuna, masinò addiventa "t"
.
- Renti: chi denti
chi hai!
- reshi: vali pi deshi
- riri: e diri chi ...
- rari: m'ha dar'i documenti
- rumani: fin' a dumani.
D: Debole: R
A forma debbuli ra D
è na R leggia leggia, cuasi manku ritta.
- Ra, rari, rarrè, ravanti,
riffishili, reshi, renti, riaulu, rica,
rishina, rishirìa, rinari, rintrha, riri,
riscinnenza, riscibblina, riscepulu,
riscòpriri, riscurriri, riscursu, risdignari,
risgrazia, rormiri, roti, rushi, rui, rumani,
ruminica, rurari, ruru.
D: Palatale: Dh
dha, dhani, dhattula, dhittu,
dhocu, dhu, dhi.
Chista è na cunzunanti tutta nostrha, e ni semu
urgugliosi.
C' unn è sishilianu, pi prununzialla, si l'hav'
a mparari:
S' arrotula a linghua n arrè, e ku latu ri sutta
da linghua, chi ora però s'attrhova supra, si
runa un korpu o balataru comu a diri D.
- Unn ha ghiri dhocu,
ha ghiri addhabbanna.
- Sti dhattuli su dushi.
Dhi dhattuli si stannu
pirdennu.
- Ha ghiri na dhu dutturi.
- Adduma dhu lumi.
- Camina dhittu p' a ghiri dhani.
Na certi banni ra sishilia a linghua unn
meni arrutuliata narrè fin'a n funnu,
a punta arresta chiù nn avanti trha i
renti e u balataru, e fa un zonu anticchia licuitu
di "R": ddrh: Addhevu
= Addhrevu
D: Mpregnata di N
addiventa N

A
cunzunanti nasali "n" cancia tutta a
natura ra D: Ndrhia=Nniria
- I riscursa (debbuli)
- Essiri a discursu (forti).
- Fari un niscursu (mprignata).
- Riri cosi fausi (debbuli).
- Ha diri a virita'(forti):
- unn niri nenti (mprignata)
S' hav' a stari però attentu,
spesharmenti cuannu si usanu paroli taliani
sishilianizzati:
- Quindi / cuinni - nmeshi ...
E perciò
- Onda / unna - Mai ntisu, si rishi
... Onta
- Sponda / Sponna - no. si usa ...
Sponta
a cunzunanti
D veni prununziata
ca a punta ra linghua tocca i rent' 'i ravanti
supra e sutta. Cuannu è u casu ch'addiventa
N, unn meni prununziata
comu a N unni
a linghua tocca i gengivi ri supra, ma comu
a D, unni però
a punta ra linghua tocca sulu i renti ri supra.
|
|
|
G: stabbili: Gi;
Taliari u sturiu
a parti.
Ci sunnu sherti paroli chi hannu a lettera
G stabbili, e unn kancianu cuannu hannu
o unn hannu na parola rinfurzanti ravanti. Nmeshi
raddoppianu.
- giacca, giallu, giarra,
giarraffa, gibberna, giganti, gigghia, gigghiu,
gileri, gilusia, giora, giurnali, gira,
girannula, girari, giru, giseri, giubba,
giubbottu, giuccu, giuricari, giuriziu,
Giufa', giurgiana, giuggiulena, giugnu,
giuiri, giulivu, giummarra, giummu, giunta,
giurana, giurari, giurnali, giustizia, giostrha,
giustu.
G: rushi debbuli: J-
Sta J unn è I, ma è na cunzunanti,
e pi prununzialla s'hav'a strhingiri a linghua
contrh' o balataru:
- Jocu, Jornu, Jardinu,
Jimenta, Jacu, Jashi, Jattanza, Jènnaru,
Jinnaru, Jiri, Jittari, Jimmu, Jissu,
Jittatura,
Joviri, Jucari, Jurishi, Junciri, Junta,
Jurnata, Jusu, Juvari, Juvini.
G: rushi forti:
Palatali
Taliari
no cuatrhu ra G Palatali.
G rushi (J)
imprignata di N veni prununziata
: N Gn-
- un jardinu, un
jornu, unn jucari,un jimmu.
Unn è u casu di scriviri
N Gn- ( pir ora). Sugnu già
sutta bersagliu pi tanti autrhi cosi di sturiusi
da linghua sishiliana.
Ma jò pi mmia u scrivissi:
Un gnardinu
Unn gnucari!
Un gnimmu
|
|
|
G: Dura debole: ' (aspirata)
A G aspirata nun zi prununzia:
- 'Addhu, 'addhina, 'affa,
aggia, amma, ammaru, ana, anciu, angha,
anghata, arbu, arofalu, astimi, attu, attalora,
rara, rarigghia, ramigna, rampa, ranatu,
ranni, raneddhu, ranfa, ranfata, rapiri,
ranuni, rasciu, rassu, rasta, rattari, rattalora,
rausu, razia, regna, resta, revia, rossu,
runku, ruppu, rutta, ruttu, uappu, umma,
uvitu.
G: Dura forte:
Palatali: Ghi- e, a, o,
u.
Cuannu a linghua, appena passa u frusciu r'aria,
si scoddha ro balataru, puru s'unn zi movi,
na C e na Chi tenta a ghiri n
avanti e si senti un korpu ri purmuna pi fari
nesciri l'aria;
na
G
e na
Ghi
a linghua blocca i purmuna, u sonu si forma
appena iddha si scoddha.
- Cuarche ghimenta
figghia muli.
- Ogni ghiornu va fazzu a spisa,
jornu pi ghiornu.
- Quannu ci ha ghiri a far'a spisa?(...ci
hai ă ghiri...)
- Ssi cosi nun zi fannu pi ghiocu.
- Na sta cuntrhata abbunnanu puzzura
e ghiardina.
- Cu ghiatti e cani.
- Mi pigghiastuvu pi garzuni?
- Ma chist' è ghimmu!
G rura impregnata di N
addiventa: N Gh-

U palatu moddhu esti na membrana
n funnu a ucca, chi kuannu ci appoia a linghua
fa u stagghiu trha l'aria di purmuna e l' aria
di fora. cuannu a linghua, appuiannusi na stu
palatu moddhu, fa nkoddha e scoddha, fa stu
sonu autoctonu caratteristicu.
- A angha, Un ghattu,
un ghaddhu, un gharzuni,
n ghana, n ghamma, a nghuantera
|
|
R n zishilianu n' avemu
di rui tipi:
- R , cunzunanti BASI
- R , cunzunanti DIRIVATA
- A "R Basi" cuannu è dintrha
a parola si leggi semplishi,
normali:
- Aratu, Niuru, Mari, . . .
- Cuannu a "R Basi" è n principiu
di parola (Russu, Ririri,
Rota . . .
- Si sta parola havi ravanti na
parola rinfurzanti ( a, e, è, chiù,
. . .),
a "R Basi" si prununzia doppia:
- è (r)russu, Pi (r)ririri,
cuarche (r)rota, ...
- Si sta parola nun havi ravanti
na parola rinfurzanti,
a "R Basi" veni prununziata . . .
- o DOPPIA
- o DEBBULI
Mai semplishi, normali
A dishisioni di prununzialla doppia
o debbuli è di chiddhu chi parla,
a sicunnu l'impurtanza e u senzu
di soccu voli rari.
- Cuannu si prununzia a "R"
semplishi, normali, u supra
ra punta ra linghua (2 cm shirca)
appoia ne gengivi ri supra. Cuannu
passa u shatu vibbra contrhu i gengivi
e fa u sonu R.
Pi fari u sonu doppiu, si
prununzia chiù forti.
- Cuannu si prununzia a "R"
debbuli (Rh), a punta
ra linghua va dhitta contrhu l'
attaccu trha i renti e i gengivi
ri supra. cuannu passa l'aria, nun
vibbra, ma a fa passari strhisciata,
sibilanti e sunora contrhu i renti
quasi chiusi.
A modulazioni all' aria strhisciata
ci a runa u trhimuliu ri vibrazioni
di cordi vucali.
Napocu di paroli chi nkuminciani ca cunzunanti "R Basi" sunnu:
Rabbia, Raccamu, Rashina, Rashoppu, Raddhu,
Rarica, Rarisha, Rariri, Ragghiu, Raggia,
Raggiuni, Rama, Rampa, Rapashi, Rappa, Raru,
Raspa, Rata, Razza, Re, Reshita, Reggistrhu,
Reula, Resca, restu, Riccu, Ricotta, Ririri,
Rifiutu, Riga, Rialu, Rima, Rimorsu, Rimu,
Rina, Ripa, Riposu, Risata, Risettu, Risina,
Rispiru, Risposta, Ristagnu, Ristuccia,
Risu, Ritegnu, Riti, Rizza, Robba, Rosa,
Rota, Ruccheddhu, Rugnuni, Ruina, Rumpiri,
Runfuliari, Rusicu, Russu, Ruvulu.
A sicunnu l'assunanza, i cacofonii e u senzu foneticu ca si cci voli rari,
Si dishidi di prununzialla o doppia o
debbuli.
Esempiu:
- Ti retti a (rr)ashina pi
mancialla, no pi ghittalla n terra.
[l'articulu 'a' ravanti a 'rashina' nun è rinfurzanti, eppuru
. . . ]
- U Zibbibbu è na (rh)ashina
zuccarina.
- Ma si scrivi sempri e sulu 'Rashina'.
'D, S, ST, T', e appressu c'è
a 'R' Debbuli (Rh), furmanu Fonemi
Autoctoni:
- Drhappu
- Srharicari
- Strhata
- Trhenu
Sunnu Fonemi Autoctoni accussì particulari
chi ss'hann'a mparari boni pi putilli prununziari.
E si scrivinu ca 'Rh' debbuli:
Drh. Strh, Trh.
Pi prununziari a cunzunanti 'Tr',
s'appoia u supra da punta ra linghua, dui
shentimitrhi, a partiri ru tagghiu di renti
ri supra. cuannu passa l'aria, a linghua
vibranti batti ne renti e fa ssu sonu 'talianù.
n zishilianu, nmeshi, ssa cunzunanti si
prununzia 'Trh', er è un zonu autoctonu
prununziatu sulu n zishilia:
- Pi prununziari 'rh' a punta
ra linghua va dhitta contrhu l' attaccu
trha i renti e i gengivi ri supra. cuannu
passa l'aria, nun vibbra, ma a fa passari
strhisciata, sibilanti e sunora contrhu
i renti quasi chiusi.
A modulazioni all' aria strhisciata
ci a runa u trhimuliu ri vibrazioni
di cordi vucali.
- Pi prununziari 'Trh', si
fa u stessu comu pi 'Rh', ma a punta
ra linghua veni puntata a scattu contrhu
l'attaccu ri gingivi, e u corpu di purmuna
unn è leggiu e cuntinuu comu prima,
ma un korpu siccu, ca si viri a scossa
di purmuna. A vushi nesci putenti e
sunora cuannu si prununzia ssa cunzunanti.
- Pi 'Strh' è u stessu, ma
u corpu di linghua è anticchia chiù
sfiatatu e allunghatu.
- Pi 'Drh', a punta ra linghua
nmeshi di battiri nall'attaccu trha
i renti e i gingivi, batti cuarche millimitrhu
chiù supra, n kapu e gingivi ver'e propriu,
er è un zonu anticchia chiù dushi, ma
putenti u stessu.
a cunzunanti "R Dirivata" pò essiri di rui maneri:
Ci sunnu napocu di Paroli amorfi no gruppu "GR":
Griggiu, Gravi, Grillu (un
tipu di rashina), Gruppu (ri genti), . .
.
|
|
|
S: Impregnata di N
si Prununzia Z

ma m principiu
parola si scrivi S.
- Si o unn zi stanku?
Picchi' s' unn zi stanku m' ha aiutari.
- Rittu n zenzu bonu, soccu rishi
havi un zenzu.
- n zishilianu unn zi rish'
accussì.
- Ci ha ghiri n zutta n zutta.
- n zoccu cunzisti stu mpignanti
to chiffari?
|
|
|
V: stabbili: V.

- Vai,Vina, Vinu, Vasciu, Vetta . . .
In linia ri massima si pò diri chi a
V instabbili è aspirata sulu na
V + U ='U, e V cu
l' autrhi vucali:
Varca: chissu è na varca 'i
sardi; 'Ucca: Pi vucca unn u passa
nuddhu.
Ucca, ushi, ureddhu, ugghiu, urricari, urza,
utti.
V:Debbuli: '

A 'utti. A 'ucca.U
'ugghiu. A 'ushi. (l' apostrhofu
evitari di scrivilu).
- Ca ucca è fashili far'i cosi.
- Na utti ri lignu si fa u vinu
bonu.
- U ugghiu nisciu.
V: Forti: V

- chiamalu a vushi.
- Ogni vutti fa u so vinu.
- C' è vugghiu chi nesci.
- Pi vushi unn u passa nuddhu.
- Chiù vugghiu nesci chiossai
asciuca u broru.
- chi vucca beddha chi hai!
V: Impregnata
di N addiventa M.

- Ushiari unn zervi
a nenti (debbuli)
A vushiari ti mittisti? (forti)
Unn mushiari chiù! (mprignata)
- Unn zi parla ca ucca china. (debbuli)
Chi vucca beddha chi hai! (forti)
Ficu carimi n mucca (mprignata)
- Nno veniri nkuntrhai a Cicciu. (debbuli)
Ch' ha fari, ha vveniri? (forti)
Unn meniri chiù! (mprignata)
Cuannu a 'V' canciata a 'M'
runa nautrhu significatu a parola, la 'V' si scrivi
'V':
- Un maluri / un valuri.
- Unn mi sentu / unn vi sentu
- Unn ma fazzu pigghiari / unn va fazzu pigghiari
V: Impregnata
di P addiventa B. [ma
puru "VV"].

- Sentu ugghiri l' accua
(debbuli)
L' accua si misi a vvugghiri, picchi'
unn ci jetti a pasta? (forti)
Pi bugghiri a pasta ha aumintari u focu
(mprignata)
- Sentu ushiari! (debbuli)
Pi fariti sentiri ha vushiari! (forti)
Pi vvushiari ci voli shatu. (mprignata)
- Unn è u veru. (debbuli)
Unn è vveru! (forti)
Pi beru !(mprignata
ri P).
- U veniri tardu fa perdiri u trhenu
(debbuli)
Ha vveniri cu to frati (forti)
Unn meniri chi manu vacanti (mprignata
ri N)
Iddhu pò beniri, tu no! (mprignata
ri P).
V: Impregnata
di F addiventa VV.
ma puru B.

- Fa bugghiri
ssa pasta; Fa vvushiari a to
frati accussi' abbuschi. U uttaru fa vvutti
ri lignu
|
|
|
|
 |
|
 |
 |
|
 |
|
|
I cunzunanti doppi
B D G
Ci vulissi cu è kumpitenti pi farini capiri stu
nghippu. Ma, stannu attentu a soccu ascutu e a komu
parru, e pruvannu, e arraggiunannucci supra, viremu
si putemu arrivari a na conklusioni: Am' a viriri
com' è ca puru dopu na sillabba longha, a
B, a
D e a G
vennu prununziati doppi.
Si semu abbituati a parlari n zishilianu, am' a taliari u nostrhu cannarozzu,
a nostrha linghua e a nostrha ucca mentrhi rishemu
sti paroli:
- ā pasta
ă pperi
- ā bbacchetta
ă bbacchetta
- ē tempi
ĕ tteni!
- ē ddebiti
ĕ ddebiti
- chī shira
chĭ cira?
- cū ggira?
cŭ ggira! (kà a GIRA è a virdura [bieta])
N'aem' a livari ri n testa l' idea ca i vucali brevi e longhi sunnu
un vezzu linghuisticu o foneticu. Tutti i pueti
latini e greshi, sti accenti, li canuscianu boni.
Tant' è beru chi a puisia r' iddhi unn avia a rima
comu a kiddha nostrha, ma na serii di misuri
accintati variabbili mpustati rintrh' o versu,
chi putia pariri accussì:
āăă|āā|āăă|āā|āăă|āă.
A ogni lettira currispunni na sillabba, e i misuri
si chiamavanu:
Spondeo:
āā
Trocheo:
āă
Coliambo:
ăā
Dattilo:
āăă
Anapesto:
ăăā
Tribraco:
ăăă
cu sti misuri iddhi fashianu tanti tipi ri versi.
E unn era sulu na metrhica (puisia), ma puru na prosodìa ( no parrari),
chi declinazioni, avianu sta speshalità.
a cunzunanti doppia

- Cuannu niautrhi prununziamu na sillabba,
rapemu a ucca a na sherta manera, e mentrhi
strhincemu i purmuna e nesci l' aria, fashemu
vibbrari i cordi vucali:
piiii, puuuu, pooo, paaa, peee.
- Ora, mentrhi rishemu sti sillabbi,
am' a dari un korpu di purmuna, a nkuminciari
du diaframma, ch' hav' a satari u stommachu,
e fari strhinciri u cannarozzu contrh'o balataru.
A sillabba veni 'strhunkata' a sta manera:
- piiiiiìk,
puuuuuuùk, poooooòk,
paaaaa'k, peeeeèk.
- Accuppiamu dui sillabbi longhi:
chiiii peeeeri.
- E ora accuppiamu arrè dui sillabbi rannucci
però, n mezzu, u corpu di purmuna
chi pruvamu prima. Signamu chi trhattini u corpu
di purmuna e l'interruzioni.
- chiiiiiĭp ppeeeeeri.
--------|
Chi successi?
U corpu di purmuna bluccau a vucali 'i'.
Appena rapemu u cannarozzu, nisciu un frusciu
r'aria cumpressa chi fishi prununziari doppia
a cunzunanti appressu, 'p'.:
- cuuuu tiiiaaaanu (sillabbi longhi)
- cuuuut
| ttiiiaaa.
(trhunku)
------------|
E finarmenti scupremu u meccanismu chi crea
i cunzunanti doppi.
Ora chi cci staiu fashennu casu, iu portai na cunzunanti, da sillabba
appressu, na sillabba prima. Nmeshi di scriviri
cŭ ttia, scrissi cŭt ttia. chissu
dipenni du meccanismu chi vittimu prima:
Taliannu a cunzunanti chi veni appressu, iu mi mpostu a ucca pi prununzialla:
cuannu u corpu di purmuna blocca u cannarozzu, a
ucca staia prununziannu dha sillabba, ki accussì
arresta n zuspisu:
- cuuuuŭt
|
- I purmuna preminu com' un stantuffu p' a
ghir'ar autu;
- U cannarozzu è bluccatu;
- U mussu a furma di U;
- A linghua cu a T n pizzu;
- E l' occhi chi mi stannu niscennu ri fora.
- Finarmenti, di corpu, sbloccu u cannarozzu:
N mucca arriva na sufunata d' aria cumpressa,
e a T veni libbirata.
|
tttiiiaaa.
A Sillabba brevi

Cu stu meccanismu si generanu puru i sillabbi brevi.
A carrica du corp' 'i purmuna succeri n kapu a sillabba prima, e accussi'
a prununzia ri sta sillabba si rumpi e addiventa
brevi: Sta vucali brevi a giniramu appena ramu u
corpu di purmuna.
Mittemu stu signali -------| comu si
fussi u corpu di purmuna e fashemu esempi:
- aaaaaa poooosta
(sillabbi longhi)
- aaaaaăp ppooooosta.
(Cunzunanti doppia)
---------|
- ăp ppooosta
(sillabba brevi)
--|
I cunzunanti instabbili, cuannu ri debbuli addiventanu forti, stu forti
unn è semplishi, ma forti doppiu:
- i renti
chid ddenti!
- A shena
sic cceni fora nun fari tardu.
Ma pi scrivili si usa a reula ginirali.
* * *

Fishimu tuttu stu riscursu p' arrivari
a un puntu: kom'è chi dopu i sillabbi longhi,
B, D e G vennu prununziati doppi?
Ma niautrhi già u sapemu comu s' addumestica na cunzunanti longha!
ā bacchetta
āāāāāāāăb bbacchetta
Ū dutturi
ūūūūūūŭd ddutturi
Jucamu ē dati
ēēēēēēĕd ddati
coshi ā gira
āāāāāāāăg ggira
Nun è chi l' am' a fari accussi'
tiatrhali! E manku ni veni fora na vera vucali brevi.
N'abbasta chi cun korpisheddhu 'i purmuna, la fashemu
addivintari na farsa brevi,
kuant' abbasta pi rinfurzari sti nostrhi cari cunzunanti.
Kuannu B, D e G sunnu nta na parola a sulu, allura vennu rinfurzati
comu vittimu prima, ma na stu casu, unn essennucci
na sillabba ravanti risurta sulu a fasi finali:
------| Bboooniii!
------| Ddaccillu!!!
------| Ggenti
tinta!
------| Bbasta!
Na ota ca sti trhi kunzunanti si prununzianu sempri doppi, a ki servi
l'accentu brevi o longhu na sillabba prima?
U fattu è ch'a sillabba prima, a sicunnu l' accentu, veni prununziata
non modu differenti.
ā bacchetta
ă bacchetta
ē debiti
ĕ debiti
Cū
gira?
Cŭ gira!
(kà 'gira' è a virdura [Bieta])
ā bacchetta
si rumpiu.
( āāāāāāāăb bacchetta)
ă bacchetta
tenilu, ch' è tostu! (ăb
bbacchetta)
Ki penzi ē
debbiti?
(ēēēēēēěd ddebbiti)
Malasorti ĕ
debbiti
(ĕd ddebbiti)
Cū
gira sta rota?
(cūūūūūūŭg ggira)[Cu
è pronomi]
Cŭ gira si
shena!
(Cŭg ggira)
[Cu è priposizioni]
Ora scrivennu, sapemu soccu scrivemu.
E parrannu, sapemu soccu parramu. Stu meccanismu,
na linghua sishiliana fa addivintari arzilli tanti
frasi chi masinò fussiru smorti.
|
| |
|
|
|
 |
|
 |
|
U sceccu
|
Avia nu
sciccareddhu
ma veru sapuritu
a mmia mi l' ammazzaru
poviru sceccu meu.
Chi beddha vushi avia
paria nu ran tinuri,
sciccareddhu di lu me cori
Comu jò ti pozzu scurda'.
E kuannu arragghiava fashia
HI-HO HI-HO HI-HO
Sciccareddhu di lu me cori
Comu jò ti pozzu scurda'. |
* *
*
A ciappula p' asheddhi.
Pi parari i ciappuli r'asheddhi, s' hav' a circari un postu adattu
unni si sapi chi cci vannu spissu.
Si fa un fossisheddhu n terra tunnu e pulitu. |
Si pigghia na pal' 'i ficurinnia beddha larga.
E si cci fa na finistrheddha, picchi' l' asheddhi unn hann'a soffriri. |
Si prova supr'o fossu chi fishimu,
e ssi va cercanu dui ligni fini pi fari i stecchetti. |
I stecchetti s' appizzanu unu n terra e unu na pala,
Chi karennu, u lignu nun l' hav' a fari arristari aisata.
Si cala a pala, e i punti ri stecchetti hann'a ppuiari unu supr'all'
autrhu.
N mezzu e rui punti si cci metti u nniscu: na punta n mezzu e rui
stecchetti, e nall' autrha punta si cci metti un vermi, comu si
viri na fotografia. |
Ora a ciappula è parata.
Quannu ci va l' asheddhu e ssi mancia u vermi, fa satari u nniscu
chi teni i stecchetti, e a pala cari.
Cummeni jirisinni e turnari a sira. S' ashedu nkagghia unn zoffri,
picchi' pigghia aria ra finistrheddha.
Però unn zacciu si ora i ciappuli si ponnu parari chiù comu na vota.
E poi, s' avissuvu a pigghiari un passaru o un pettarrussu, chi
nn'ait' a fari? lassatilu vulari! |
|