Fonetica

 


- Ortografia
- Testo Italiano
- 'A me verra' di nonno Peppe.
- Ne banni mei
- A sciarra di Pachinu
- Colapisci
- Giufa'
- I Cùntura d'Esòpu
- Pruverbi
- Abbisi

        F O N E T I C A:
- Ntrhoduzioni
- Arfabbetu
- Fonemi autoctoni
- cuatrhu ri cunzunanti instabbili
- Accenti brevi e longhi
- Lista di paroli rinfurzanti
- cunzunanti stabbili e instabbili
- cummentu o cuatrhu ri cunzunanti instabbili
- I cunzunanti doppi: B, D, G. I vucali brevi.
- U sceccu. Canzuna pupulari
- A ciappula p' asheddhi
- Saluti

 

 

 



Ntrhoduzioni




  Nun am'a kunziddirari a vucalizzazioni di paroli, picchì esti nu speshificu ch'unn havi na valenza ginirali, essennu ca i vucali sunnu guvirnati di l'usanza e a prifirenza r'ogni paisi e kuntrhata ra Sishilia:

  • nmernu/nmiernu.
  • accabbau / accabbà / accabbò.


   Nmeshi, c'esti na reula ginirali chi guverna i cunzunanti:

Reula fonetica

A cunzunanti di na sillaba è guvirnata da sillaba, longha o brevi, ki c'è prima r'iddha, puru si s'attrhova nta parola ravanti:
  • Dopu na sillabba cu l'accentu longhu, a cunzunanti ra sillabba appressu è semplishi.


  • Dopu na sillabba cu l'accentu brevi, a cunzunanti ra sillabba appressu è forti.


   Sta reula c'esti puru nta autrhi linghui, comu n italianu, ma nun hannu nuddha difficurtà a scriviri, picchì m principiu di parola a furma forti da cunzunanti veni radduppiata, ma nun zi scrivi:
  • Atene
  • se ne va.
  • tremendo
  • a (t)tempo
  • se (n)nevica
  • tre (m)mesi
  • attento
  • seppure
  • treppiedi
   N zishilianu, nmeshi, ci sunnu napocu ri cunzunanti instabbili chi nun ponnu essiri radduppiati pickì hannu a furma debbuli diffirenti da furma forti, e sta diffirenza s'hav'a scriviri.



Urtima sillaba ... longha  

Prima cunzunanti appressu  Debbuli


Cu i cunzunanti instabbili debbuli:
  1. Assira manciai shicoria.
  2. Chiamati u cani.
  3. Ne toi ci jemu rumani.
  4. E finemu di jucari!
  5. U cani abbaia e atti.
  6. Nun hai ushi pi kantari.
Cu i cunzunanti stabbili semplishi:
  1. Satai u fossu a peri nghuitti.
  2. Nun zi camina no lauratu.
  3. Ci sunnu nushi a trhi spicchi.
  4. Pi levitari u pani ci voli tempu.
Urtima sillaba ... brevi  

Prima cunzunanti appressu Forti


Cu i cunzunanti instabbili forti:
  1. Assira manciai pasta e cicoria.
  2. M'abbintaru trhi kani.
  3. Ni ramu appuntamentu pi dumani.
  4. Jitivinni a ghiucari fora!
  5. Cani e gatti nun mannu raccordu.
  6. U tinuri canta a vushi china.
Cu i cunzunanti stabbili doppi:
  1. Nun è (f)fossu chi ssi pò satari.
  2. Stu tirrenu fu (l)lauratu cu trhatturi.
  3. Manciati trhi (n)nushi dopu pranzu.
  4. Fishi culazioni cu (p)pani e tumazzu.


   Nuautrhi stu principiu foneticu unn u putemu abbannunari, picchì dintrha c'è sarvatu u trhesoru linghuisticu sishilianu: I cunzunanti autoctoni.
   Sunnu napocu ri cunzunanti chi vennu prununziati sulu n Zishilia, e nni l'am'a kurari.



 

 

 

Arfabbetu


A a . . .Vucali  ā  ă
B b . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .instabbili
C c . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .              instabbili
D d . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .instabbili
E e . . .Vucali  ē ĕ
F f . . . . . . . . . . . . . . . . Stabbili
G g . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .instabbili
H h     muta (*)
I i . . . .Vucali  ī ĭ
J j . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . instabbili
L l . . . . . . . . . . . . . . . . .Stabbili
M m . . . . . . . . . . . . . . . Stabbili
N n . . . . . . . . . . . . . .  . Stabbili
O o . . .Vucali  ō ŏ
P p . . . . . . . . . . . , , , . .Stabbili
Q q     n Zishilianu nun c' è
R r . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . instabbili (* *)
S s . . . . . . . . . . . . . .  . Stabbili. Ma  nz = nZ
T t . . . . . . . . . . . . . .  .  Stabbili
U u . . .Vucali  ū ŭ
V v . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .instabbili
Z z . . . . . . . . . . . . . . .   Stabbili.



(*) A 'H' unn è na cun-sunanti, ma un zegnu 'senza sonu'.
Servi pi fari segnu a la cunzunanti cu kui è abbinata, ca c'è na prununzia particulari.

(**) Tutti i cunzunanti dentali unni c'è a littira R
n zishilianu hannu a prununzia autoctona: Trhenu, NDrhia, Strhata;
ma no cu l'autrhi lettiri: Vrazza, Crita.

 

 

 

 




Fonemi autoctoni

C    +  a, o, u 'C rura' aspirata                             
 
Digrammi
Ch  +  i, e 'C rura' aspirata            
Dh  +  i, e, a, o, u D palatali                    
nk  +  a, o, u C rura, impregnata di N, prununzia trhacheali   
sh    +  i, e, a, o, u 'C rushi' debbuli                             
   
Trhigrammi  
Chi  +  e, a, o, u Palatali                                         
nGh +  i, e, a, o, u 'G rura' cu N mprignanti                   
Trh  +  i, e, a, o, u  (*)  D, T, St cu a 'Rh' debbuli;              
   
Cuatrhigrammi  
nchi +  e, a, o, u   (**) palatali                                        
Strh +  i,e, a, o, u   (*)                                                    





(*)  Na fonetica già u vittimu comu si prununzianu i dentali ca Rh.

(**) Nk+ i,e;  Nk-a,o,u
(Gutturale); - Nchi+e,a,o,u. (palatali) 

 

 

 

 

 


  Cuatrhu ri cunzunanti instabbili

Sonu


Cunzunanti

debbuli forti * Palatali Mprignatu
di
noti
C-Rushi Sh-i, u, o, a, e C-i, e
Ci-a, o, u
 _ N C- _
C-Rura Ch-i, e
C-a, o, u
K-i, u, o, a, e Chi-u, o, a, e N K-i, e
N K-a, o, u
Ch- C-: aspirati
NK+aou:
Fonema autoctonu **

D R- (mezza R) D- Dh- N N- _
J- G Rushi J- palatali Ghi+eaou Ghi-e, a, o, u  [N Gn- ] N Gn: S'è di viriri.
G-Rura ' aspir. Gh-i, e
G-a, o, u
Ghi-e, a, o, u N Gh- N Gh:
Fonema autoctona
R - - _ - D, S, T, St,+ Rh
fonemi autoctoni
S _ _ _ N Z- Z rushi
V ' aspir. V- _ N M-
F/P   V/B
_

 * I cunzunanti m principiu parola chi vennu appressu e paroli rinfurzanti...:
A, Chiù, Chi, Cu, Cuarke, E, Né, Ogni, Pi, Si, Trhi - è, Sì, sù, Fu, Pò, Sta, Va
sunnu forti.

 **  a cunzunanti C rura debbuli (Chi - Ca) si prununzia sfiatata,
nmeshi a cunzunanti N K + a,o,u, si prununzia nfunnu o cannarozzu.

 

 

 

 

Accenti brevi e longhi


I sishiliani cuannu parlamu usamu accenti brevi e accenti longhi. Na vucali cu l' accentu longhu veni prununziata anticchia chiù longha di una cu l'accentu brevi. A prununzia ri sillabbi cu l'accentu brevi o cu l'accentu longhu nu mparamu di nichi cuannu nkuminciamu a parrari. Ma a scriviri è tutta nautrha cosa . . . chi n'am' a mparari.

Na sillabba longha havi na so vucali l' accentu longhu:ā  
Na sillabba longha  nun rinforza a cunzunanti iniziali ra sillabba chi veni appressu:

Na sillabba brevi havi na so vucali l' accentu brevi: ă
Na sillabba brevi rinforza a cunzunanti iniziali ra sillabba chi veni appressu:

 - ā  shena;
 - Rumpilu chī renti;
 - Nī ti
a;
 - Nā  o
ta;
 - Nō sha
scu c'è vinu.
 - ă ccena;
 - Ch
ĭ ddenti bianci;
 - Pĭ tti
a;
 - Ognĭ vvo
ta;
 - Chistu
è ciascu ri vinu.

 

 

 

 


Palori rinfurzanti

    Ci sunnu 20 paroli chi finiscinu cu na sillabba brevi, perciò a cunzunanti iniziali ra parola chi veni appressu veni rinfurzata, e, si è cunzunanti instabbili veni scritta forti, si è cunzunanti stabbili si prununzia doppia, ma si scrivi semplishi.

    ă, ĕ, Chĭ, Cŭ, Pĭ, Sĭ,  senza accentu scrittu, si cunfunninu cu
    ā , ē, Chī, Cū, Pī, Sī  e a frasi pigghia nautrhu significatu.

     Dopu sti sei palori rinfurzanti, i cunzunanti stabbili,
m principiu da parola appressu, si scrivinu doppi:
  • Cuannu u significatu si pò cunfunniri.
  • Cuannu si voli nkarcari un zignificatu chiù forti.
Parola
rinfurzanti
Noti e esempi
ă

Cuannu na parola è kumminata ca priposizioni "ă" misa all'urtimu, sta parola è rinfurzanti e i paroli chi vennu appressu nkumuncianu cu na cunzunanti forti:
    • M'hă dari i sordi chi ti pristai! = Mi hai ă dari. . .
    • Ti nn'h ă ghiri ri kà! = Ti nni hai ă ghiri.
    • U vă cercu jo = u vaiu ă cercu . . .
    • Trhavagghiari ă ghiurnata.
    • Chiovi ă celu apertu
    • I vă pigghiu e ti rugnu
    • = i vaiu ă pigghiu . . .
    • ă ttia e ă mmia ssi cosi unn n' interessanu!
    • Ci u rissi ă mme frati.
    • Unn zi sta ă testa nugghia no nmernu
    • ă ttesta nugghia cu stu friddu cari malatu
    • ă ghiornu fattu jemu o paisi.
   - ā    Articulu -   unn è rinfurzanti.
  • Mā  runi a pignata? = Mi ā  runi . . .
  • Pā  jucata ci l' hai i sordi?= pĭ ā  jucata ...
  • E ku kissu mi fishi a jurnata!
  • Cā  shaccatina u cuararu perdi= cŭ ā  ...
  • ā  jurnata è bona . . . U tempu l' avemu ...
  • ā  testa è k'unn zenti!
___ ______________
Accussì
  • Accussi' cioshu unn ti fashia!
  • U rumpisti tuttu. Accussì rruttu chi nn'ha fari chiù?!
  • R' accussi' vvasciu unn ci arrivu a pigghiallu.
  • S' ammutti accussì forti u fai cariri.
  • Accussi' ppicca mi ni metti? Jincimi ssu piattu!
___ ______________
Chiù
  • shoshu: Chiù cioshu ri tia unn ci nn'è.
  • Chinu: U piattu fammillu chiù chinu
  • Rura: Hai a testa chiù dura di na balata
  • Jochu: Chiù ghiochi, chiù ghietti sordi.
  • Rina: ... C'è chiù rrina chi cimentu
___ ______________
ĕ
  • shauru e ciuri. shuri e ciauru
  • E ghietta ssi fissarì!
  • Manciai pani e ceusi
  • V' accatta pani e pasta
  • E ppasta nenti?
ă + ī = ē    priposizioni articulata.
Unn è rinfurzanti
  • E reshi am' a ghiri o shinima.
  • Socc' arristau raccillu e atti.
  • E sheusi niuri unn ti cci avvishinari chi t'allordi.
___ ______________
Chĭ
  • U shauru ri shuri: Ma chi ciauru e ciuri!
  • Chi kozzu chinu chi hai!
  • Mizzica chi kinata.
  • I cosa rushi... chi dushi chi sunnu!
  • Chi tteni n manu sti cosi lordi!
  • Rimmi chi boi.
  • Chi ddishi?
  • A ttia chi tti rissiru di fari?
  • Chiddhi chi vvennu tardu arrestanu fora.
  • U pani chi kari n terra si pigghia e ssi vasa.
  • I cosi chi Cicciu ti purtau ti li mannai jo.
  • A  priposizioni articulata  Cŭ + ī = Chī
    unn rinforza a cunzunanti appressu.
    • Ammuttalu chi rinocchia.
    • Chi sheusi t' allordi.
    • Rumpilu chi renti
  • ___ ______________
    Cŭ
    • A shesta: cu cesti e panara . . .
    • I shimishi: cu cimishi e pirocchi . . .
    • U capuzzuni: cu kapuzzuna e sauti . . .
    • U riscursu: cu discursa fracchi unn zi nni vinci partita.
    • Cu ttimpurala e trhona si prisintau ruminica!
    • Cu ttetti shaccati si pò abbitari n kasa?
    • Ti fazzu arraggiunari jo, cu timpulati e boffi.
    • Unn zi ni tocca giurnali cu manu vagnati
    Cu priposizioni articulata:
  •   cŭ + ū= cū
  •   cŭ + ā = cā
  •  cŭ + ī= chī
  • unn zunnu rinfurzanti:
      • Cu cuteddhu. cu shascu. cu rinocchiu.
        Cu immu. cu jornu
      • Ca sharamira, ca jimenta, ca rattalora, chi uita,
        Chi atti.
    -Cu Prunomi unn è rinfurzanti:
      • a ku sherchi?
      • Rimmi cu joca
      • Cu shauriau no piattu meu?
    ___ ______________
    Cuarchĕ
      • Cuarche denti va carennu!.
      • Cuarche vota picchi' unn avvishini?
      • Cuarche ghiornu avvishinu.
      • Porta cuarche ciascu ri vinu
      • Rammi cuarche sordu.
      • Cuarche tettu s' hav' a riparari.
    ___ ______________

    • Né ciauru né ciuri.
    • Nè testa né cura.
    • Né ghiò né tu.
    • Né rina né cimentu.
    ___ ______________
    Ognĭ
    • Ogni denti chi cari.
    • Ogni ciusciata 'i ventu.
    • Ogni ghiocu havi i so reuli.
    • Ogni ritata un munzeddhu ri pisci
    • ogni ghiornu chi passa.
    ___ ______________

    • Pi certu.
    • Pi kissu.
    • Pi ddhocu.
    • Pi ghiucari ci vonnu sordi.
    • Pi rimari ci voli forza ri pusa.
    • Pi teniri u ferru cauru t' ha mettiri i nghuanti.
    • Pi ssordi ha veniri ni mia.
    • Pi ssei euru fai tutti sti stori?
    • Pi tto frati ci penzu jò.
    • Pi ttesta unn u passa nuddhu.
    • Pi ppicca unn jivi a sbattiri no muru
    - Pi preposizioni articulata:
  • pĭ + ī = pī
  • pĭ + ā  = pā 
  • pĭ + ū = pū
  • unn zunnu rinfurzanti:
    • lassu a pasta pu cuscusu
    • Pi jorna appressu fashemu accussì
    • .
    • unn ci a fazzu chiù pu shatu curtu.
    • U nmernu unn mi piashi pi rosuli.
    • Sti riali sunnu pī to frati, chistu  nmeshi pĭ tto soru.
    • Pi rimari ci voli forza ri pusa.
    • A fari visita e toi sarvamunillu pa jurnat' 'i ruminica.
    ___ ______________
    S ĭ
    • Si shena e setti ri sira e si cceni cu nuautrhi ha veniri n tempu.
    • Si kari ti strhuppì.
    • Si ghiochi ha binciri, masinò levaci manu.
    • Si remi accussi' arashu unn arrivamu mai.
    • Si ppunti assai addiventi o scarsu o riccu
    • Si dishi di veniri vegnu.
    • Si ssapi unn' am' a ghiri jemuci appressu.
    • Si manci assai addiventi un porcu.
    Si riflessivu unn è rinfurzanti.
    Si affermativu unn è rinfurzanti.
    • Si shena e setti.
    • Si joca a scupa.
    • Si rima p' a ghiri narré.
    • Si', joca tu!.
    ___ ______________
    Trhĭ
    • Trhi ghirita.
    • Trhi ciuri.
    • Trhi denti.
    • Trhi ghiorna.
    • Trhi cani
    • .
    • Trhi rami.
    • a Trhi ttubba. (Cuannu na cosa è fatta a zanfasò, o funziona mali)
    ___ _______ V E R B I _______
    é
    verbu Indicativu / prisenti / 3° pirsuna singhulari.

    verbu Indicativu / prisenti / 2° pirsuna singhulari.

     verbu Indicativu / prisenti / 3° pirsuna plurale. Trhunku ri sunnu

    verbu Indicativu / prisenti / 3° pirsuna singhulari.
    fa'
    verbu Ind./ pres. / 3° pirsuna singhulari. Di Fari (e puru mpirativu)
       
    verbu Indicativu / prisenti / 3° pirsuna singhulari.
    stă
    verbu Indicativu / prisenti / 3° pirsuna singhulari. Di Stari

    verbu Indicativu / prisenti / 3° pirsuna singhulari. Di Jiri

     

     

     

     


    Cunzunanti stabbili e instabbili


    Na cunzunanti instabbili si prununzia e si scrivi debbuli o forti a sicunnu ra sillabba chi c'è prima r'iddha:

    Si davanti havi na sillabba cu l'accentu longhu, sta cunzunanti instabbili è debbuli: Si davanti havi na sillabba cu l'accentu brevi, sta cunzunanti è forti:
    1. accua ē sheusi = (dare) Acqua ai gelsi = innaffiarli.
    2. pī reshi vegnu = per le dieci vengo
    3. ā  Roma vincìu; = la Roma ha vinto
    4. Ū jornu; = il giorno
    5. Nā  utti. = una botte


    1. Pani ĕ (c)ceusi; = (mangiare) pane e gelsi
    2. Vali pĭ (d)deshi; = vale per dieci
    3. Vaiu ă (r)Roma; = vado a Roma
    4. è ghiornu; = è giorno
    5. Trhĭ (v)vutti. = tre botti




    — I cunzunanti stabbili, dopu na sillabba brevi, Si prununzianu e si scrivinu doppi:

    Si sunnu rintrh' a parola si scrivinu sempri doppi N principiu ri parola si prununzianu sempri doppi, puru cuannu sunnu scritti semplishi:
     - Pĕnnula
     - ăttushu
     - Pĭnnata
     - Cŏffa
     - Rĭzzagghiu
     - ămmatula.
     - Chĭ (d)duluri!
     - ă (m)mi
    a
     - cŭ (t)ti
    a
     - pĭ (s)soccu
     - chiù (f)forti.




    • I cunzunanti iniziali cancianu



    — Cuannu a vucali cu l' accentu brevi è nta na parola c' apparteni a na proposizioni prima, a cunzunanti c' apparteni a proposizioni dopu nun meni rinfurzata.

      • Socch' è      chi vvoi? . . . - è kistu chi vogghiu.


      • Unn ni vogghiu chiù      ushi e nfernu . . . - chiù vushi e nfernu fai, chiossai abbuschi.


      • Chista unn è     rina r'a mari . . . - è rrina ru shumi.


      • Accussì       rittu ccà pari fashili . . . - accussi' dittu è n uffisa!


      • A partita unn         jucata mali . . . - fù ghiucata pi perdiri!

        Ne frasi chi hannu un valuri enfaticu, u sbarzu di forti a leggiu ci runa un zignificatu cuasi trhaggicu.
        Nmeshi na stautrhi u valuri è discursivu, senza patemi:


      • E ki boi?
      • Unn mogghiu chiù vushi e nfernu na sta casa.
      • Chista unn è rrina shirnuta.
      • A partita unn fu ghiucata mali!



    — N principiu ri frasi ortugrafica (dopu un puntu) o retorica (Cuannu si voli rari a na frasi o a na parola un zignificatu novu o chiù forti), i cunzunanti si scrivinu forti o debbuli a sicunnu o senzu chi si cci voli rari.
      In linia ri massima i cunzunanti forti o debbuli rishinu ru statu d' animu ri chiddhu chi parla o scrivi.
    • Vā  sherca!     - Espressione enfatica: Va sherca comu stannu i cosi!
    • Vă cerca!       - ca si rish'a nautrhu d' ir'a circari na cosa veramenti. (mpirativu)
    • Vā  sherca!     - Rittu cu vushi vascia e cu tonu r'amminazzari.
    • Iddhu vă cerca soccu ni servi, e nuatrhi aspittamu kà!  (riscursivu)

     - I sishiliani ci semu mparati da nascita a sta sinzibbilita' funetica. Cui unn è sishilianu s' a pò mparari, ma chiù chi autrhu, l' hav'a 'mmirari.

       sherti voti si metti a cunzunanti forti (o doppia) nmeshi ra debbuli. Na sti casi, pi prununzialla, si nterrumpi a frasi e s' attacca arrè ca cunzunanti forti chi duna valuri:

  • Ci sunnu cosi chi t' ha diri a sulu.

  • Ci sunnu cosi   |  ki tt' ha diri!




  • cuannu ci sunnu rui o trhi cunzunanti paraggi, speshiarmenti debbuli, un'appress'a nautrha, chiddha chi duna chiù fastiddiu si cangia a forti. Stu fastiddiu si chiama cacofonia:
      • "a cunzunanti si cancia ripenni ru riscursu" Cacofonia
      • oppuru "a cunzunanti si cancia dipenni ru riscursu" Ankora no
      • oppuru "a cunzunanti si cancia ripenni du riscursu" Si
      • ma gia' "a cunzunanti si cancia dipenni du riscursu" è trhoppu.


    • Frasi dinamishi



    U sishilianu, cu sti paroli chi cancianu di na manera a nautrha fa mprissioni. Ma è sulu accussi' ca si pò scriviri a linghua parrata re sishiliani, picki' esti na linghua viva e dinamica ch' unn zi pò guvirnari ch'un zistema aulicu trhadizionali, masinò veni snaturata l' anima stessa ri chiddhi ca parranu.
      L'apostrhofu usatu a na giusta manera, rispetta a dinamica du riscursu:

     

       _ chi nn'ha fari    _ Happ' a ghittar'u broru    _ S' hav' a far'accussì
       _ A form' 'i shircu    _ Ti nn'aviss' a dari    _ Pi cuann'è?
       _ Ni nn'am' a ghiri    _ Supr'on arvulu    _ Ch' hav' a dir'a genti?
       _ Vishin'a mmia    _ com' ogni vota    _ Ch' hann'a dir''i tia?
       - Mank' apposta    _ Com' aeri    _ Fin'a tannu
       _ Dorannavanti    _ Ven'a diri    _ Com' e ghiè

     

     

     

     

    Cummentu o cuatrhu
    di cunzunanti instabbili



    C: rushi forti: Ci   

    Cuannu si prununzia C i renti 'i ravanti sunnu strhitti e in linia supra e sutta. A punta r'a linghua, un centimetrhu chiù narrè, è nkasciata no balataru 'i ravanti. Cuannu veni ratu u corpu r'aria si scoddha e fa u sonu caratteristicu da cunzunanti.

    • Si cioshu. Unn ciusciari chiù. Pi ciusciuliari ci voli u muscaloru. A ciushuliari vi mittistuvu? Ma chi ciauru ri shuri!


    Ci sunnu palori chi hannu a C rushi stabbili:
  • Ciau, Ciappula, Ciovu ( na certi banni ra Sishilia Chiovu si rishi Ciovu), ...
  • C: rushi debbuli: sh   


    sh e Sc sunnu dui cunzunanti diffirenti, e siccomu nall'arfabbetu latinu unn c'è a lettira adatta pi scrivili, si scrivinu cu dui lettiri accuppiati, u chiù vishinu possibbili a prununzia r'iddhi.
    - A sh è a forma debbuli ra cunzonanti C. è instabbili e perciò a sicunnu ra sillabba chi havi ravanti, di sh pò cangiari a C.

    • ā  shena cancia ă cena.

    - A Sc è na cunzonanti stabbili chi nun kancia cuannu havi ravanti na sillabba rinfurzanti. U sonu è strhittu e sibilanti picchì si prununzia , a denti strhitti.

    • ā  scena resta ă scena.

    - cuannu si prununzia "SC" i rent' 'i ravanti, supra e sutta, sunnu in linia..A linghua strhinci contrh' o balataru ‘i ravanti, ma a punta è ammucciata rarrè i renti di sutta. I labbira sunnu aperti, ma a ucca è cuasi chiusa pi fari u particulari sonu strhisciatu ra cunzunanti.

    - Pi prununziari "sh" si tira l'angularu n'arrè di mezzu shentimetrhu. A linghua è kalata vascia, ma a punta è n macanti rarrè i renti, pi fari turbinari l' aria e daricci a cunzunanti stu sonu ariusu e liggeru:

    • shauru, shuri, shoshu, shusciari, shusciuliari, shushuliari, cashara.

    C: rura forti: K- i, u, o, a, e.   

        U musculu shentrhali ra linghua hav'a strhozzari contrh' o balataru e, pi prununziari rura a cunzunanti K, s' hav' a staccari run korpu.

    • Chist' è kani ri mannara.
    • Acchiana a kavaddhu.
    • cuariari a karvuni.
    • Mizzica chi kirkiriddhu!
    • Pi kom' è.

    C: rura debbuli: Ch-i, e;  C-a, o, u.   

        U musculu shentrhali ra linghua si strhinci no balataru, ma lassa passari anticchia r'aria, e kuannu si prununzia a littira C, chista arresta sfiatata, aspirata, debbuli. ki-Chi, ku-Cu, ko-Co, ka-Ca, Ke-Che

    • U cani.
    • U cori.
    • U chirkiriddhu.
    • Adduma u carvuni chi teni cauru.

     

    C: Palatale: Chi + e a o u    

    A prununzia ri sta cunzunanti è caratteristica ra Sishilia:
    eccettu a punta, tutt' a linghua veni acchiappata contrhu o balataru. U corpu r'aria a fa scuddhari e fa stu sonu linghuali, palatali.

    • Chiappara
    • chiummu
    • chiovu
    • acchiappari
    • chiossai.

     

    C: Gutturale mpregnata di N:    n k + a o u   

    a cunzunanti C prununziata dopu a N, ammutta nfunnu a rarica ra linghua,  a strhuzzari contrh'o cannarozzu fausu. E poi, scuddhannusi, fa stu sonu cavirnusu:

    • Unka!
    • Un kafisu
    • Unn kurriri
    • Unn kariri.
    • T' aiss' a beniri unn korp' i sali
    • Mettilu n kap' a tavula.
    • 'Nka chi!? (comu rishinu m Palermu).

    Ca I e ka E, a 'n k' è prununziata no balataru: Un kilu.
     

    D stabbili: D         Taliari u sturiu a parti.    

    Ci sunnu paroli chi hannu a lettira D stabbili:

    • Dati, Dijunu, Dammiggiana, Debbitu, Duluri, dutturi . . .

    D: Forte: D   

    A punta ra linghua s'appoia ne renti ri supra versu i gingivi e si fa staccari fashennu sentiri chiossai u scusciu ru staccu, e no l'aria du corp' 'i purmuna, masinò addiventa "t" .

    • Renti: chi denti chi hai!
    • reshi: vali pi deshi
    • riri: e diri chi ...
    • rari: m'ha dar'i documenti
    • rumani: fin' a dumani.

     

    D: Debole: R   

    A forma debbuli ra D è na R leggia leggia, cuasi manku ritta.

    • Ra, rari, rarrè, ravanti, riffishili, reshi, renti, riaulu, rica, rishina, rishirìa, rinari, rintrha, riri, riscinnenza, riscibblina, riscepulu,  riscòpriri, riscurriri, riscursu, risdignari, risgrazia, rormiri, roti, rushi, rui, rumani, ruminica, rurari, ruru.

     

     

    D: Palatale: Dh   

    dha, dhani, dhattula, dhittu, dhocu, dhu, dhi.

    Chista è na cunzunanti tutta nostrha, e ni semu urgugliosi.
    C' unn è sishilianu, pi prununzialla, si l'hav' a mparari:

    S' arrotula a linghua n arrè, e ku latu ri sutta da linghua, chi ora però s'attrhova supra, si runa un korpu o balataru comu a diri D.

    • Unn ha ghiri dhocu, ha ghiri addhabbanna.
    • Sti dhattuli su dushi. Dhi dhattuli si stannu pirdennu.
    • Ha ghiri na dhu dutturi.
    • Adduma dhu lumi.
    • Camina dhittu p' a ghiri dhani.

    Na certi banni ra sishilia a linghua unn meni arrutuliata narrè fin'a n funnu,
    a punta arresta chiù  nn avanti trha i renti e u balataru, e fa un zonu anticchia licuitu di "R": ddrh:   Addhevu = Addhrevu

     

    D: Mpregnata di N addiventa N   

    A cunzunanti nasali "n" cancia tutta a natura ra D: Ndrhia=Nniria

    • I riscursa (debbuli)
    • Essiri a discursu (forti).
    • Fari un niscursu (mprignata).


    • Riri cosi fausi (debbuli).
    • Ha diri a virita'(forti):
    • unn niri nenti (mprignata)

    S' hav' a stari però attentu, spesharmenti cuannu si usanu paroli taliani sishilianizzati:

    • Quindi / cuinni - nmeshi  ... E perciò
    • Onda / unna - Mai ntisu, si rishi ... Onta
    • Sponda / Sponna - no. si usa  ... Sponta

    a cunzunanti D veni prununziata ca a punta ra linghua tocca i rent' 'i ravanti supra e sutta. Cuannu è u casu ch'addiventa N, unn meni prununziata comu a N unni a linghua tocca i gengivi ri supra, ma comu a D, unni però a punta ra linghua tocca sulu i renti ri supra.


    G: stabbili: Gi;        Taliari u sturiu a parti.

    Ci sunnu sherti paroli chi hannu a lettera G stabbili, e unn kancianu cuannu hannu o unn hannu na parola rinfurzanti ravanti. Nmeshi raddoppianu.

    • giacca, giallu, giarra, giarraffa, gibberna, giganti, gigghia, gigghiu, gileri, gilusia, giora, giurnali, gira, girannula, girari, giru, giseri, giubba, giubbottu, giuccu, giuricari, giuriziu, Giufa', giurgiana, giuggiulena, giugnu, giuiri, giulivu, giummarra, giummu, giunta, giurana, giurari, giurnali, giustizia, giostrha, giustu.

     

    G: rushi debbuli: J-   

    Sta J unn è I, ma è na cunzunanti, e pi prununzialla s'hav'a strhingiri a linghua contrh' o balataru:

    • Jocu, Jornu, Jardinu, Jimenta,  Jacu, Jashi, Jattanza, Jènnaru, Jinnaru, Jiri, Jittari, Jimmu, Jissu, Jittatura, Joviri, Jucari, Jurishi, Junciri, Junta, Jurnata, Jusu, Juvari, Juvini.

     

    G: rushi forti:    Palatali
         Taliari no cuatrhu ra G Palatali.


    G rushi (J) imprignata di N veni prununziata : N Gn-   

    • un jardinu, un jornu, unn jucari,un jimmu.

    Unn è u casu di scriviri N Gn- ( pir ora). Sugnu già sutta bersagliu pi tanti autrhi cosi di sturiusi da linghua sishiliana.
    Ma jò pi mmia u scrivissi:

  • Un gnardinu
  • Unn gnucari!
  • Un gnimmu



  • G: Dura debole: ' (aspirata)

    A G aspirata nun zi prununzia:

    • 'Addhu, 'addhina, 'affa, aggia, amma, ammaru, ana, anciu, angha, anghata, arbu, arofalu, astimi, attu, attalora, rara, rarigghia, ramigna, rampa, ranatu, ranni, raneddhu, ranfa, ranfata, rapiri, ranuni, rasciu, rassu, rasta, rattari, rattalora, rausu, razia, regna, resta, revia, rossu, runku, ruppu, rutta, ruttu, uappu, umma, uvitu.

     

    G: Dura forte:  Palatali: Ghi- e, a, o, u.   

    Cuannu a linghua, appena passa u frusciu r'aria, si scoddha ro balataru, puru s'unn zi movi, na C e na Chi tenta a ghiri n avanti e si senti un korpu ri purmuna pi fari nesciri l'aria; na G e na Ghi a linghua blocca i purmuna, u sonu si forma appena iddha si scoddha.

    • Cuarche ghimenta figghia muli.
    • Ogni ghiornu va fazzu a spisa, jornu pi ghiornu.
    • Quannu ci ha ghiri a far'a spisa?(...ci hai ă ghiri...)
    • Ssi cosi nun zi fannu pi ghiocu.
    • Na sta cuntrhata abbunnanu puzzura e ghiardina.
    • Cu ghiatti e cani.
    • Mi pigghiastuvu pi garzuni?
    • Ma chist' è ghimmu!

     


    G rura impregnata di N addiventa: N Gh-   

    U palatu moddhu esti na membrana n funnu a ucca, chi kuannu ci appoia a linghua fa u stagghiu trha l'aria di purmuna e l' aria di fora. cuannu a linghua, appuiannusi na stu palatu moddhu, fa nkoddha e scoddha, fa stu sonu autoctonu  caratteristicu.

    • A angha, Un ghattu, un ghaddhu, un gharzuni, n ghana, n ghamma, a nghuantera


      R n zishilianu n' avemu di rui tipi:
    • R , cunzunanti BASI
    • R , cunzunanti DIRIVATA


    • A "R Basi" cuannu è dintrha a parola si leggi semplishi, normali:
      - Aratu, Niuru, Mari, . . .


    • Cuannu a "R Basi" è n principiu di parola (Russu, Ririri, Rota . . .

      • Si sta parola havi ravanti na parola rinfurzanti ( a, e, è, chiù, . . .),
        a "R Basi" si prununzia doppia:

        • è (r)russu, Pi (r)ririri, cuarche (r)rota, ...


      • Si sta parola nun havi ravanti na parola rinfurzanti,
        a "R Basi" veni prununziata . . .

        • o DOPPIA
        • o DEBBULI

          Mai semplishi, normali


        A dishisioni di prununzialla doppia o debbuli è di chiddhu chi parla, a sicunnu l'impurtanza e u senzu di soccu voli rari.


      • Cuannu si prununzia a "R" semplishi, normali, u supra ra punta ra linghua (2 cm shirca) appoia ne gengivi ri supra. Cuannu passa u shatu vibbra contrhu i gengivi e fa u sonu R.
        Pi fari u sonu doppiu, si prununzia chiù forti.


      • Cuannu si prununzia a "R" debbuli (Rh), a punta ra linghua va dhitta contrhu l' attaccu trha i renti e i gengivi ri supra. cuannu passa l'aria, nun vibbra, ma a fa passari strhisciata, sibilanti e sunora contrhu i renti quasi chiusi.
        A modulazioni all' aria strhisciata ci a runa u trhimuliu ri vibrazioni di cordi vucali.


      Napocu di paroli chi nkuminciani ca cunzunanti "R Basi" sunnu:

    Rabbia, Raccamu, Rashina, Rashoppu, Raddhu, Rarica, Rarisha, Rariri, Ragghiu, Raggia, Raggiuni, Rama, Rampa, Rapashi, Rappa, Raru, Raspa, Rata, Razza, Re, Reshita, Reggistrhu, Reula, Resca, restu, Riccu, Ricotta, Ririri, Rifiutu, Riga, Rialu, Rima, Rimorsu, Rimu, Rina, Ripa, Riposu, Risata, Risettu, Risina, Rispiru, Risposta, Ristagnu, Ristuccia, Risu, Ritegnu, Riti, Rizza, Robba, Rosa, Rota, Ruccheddhu, Rugnuni, Ruina, Rumpiri, Runfuliari, Rusicu, Russu, Ruvulu.

      A sicunnu l'assunanza, i cacofonii e u senzu foneticu ca si cci voli rari, Si dishidi di prununzialla o doppia o debbuli.
    Esempiu:

    • Ti retti a (rr)ashina pi mancialla, no pi ghittalla n terra.
          [l'articulu 'a' ravanti a 'rashina' nun è rinfurzanti, eppuru . . . ]


    • U Zibbibbu è na (rh)ashina zuccarina.


    • Ma si scrivi sempri e sulu 'Rashina'.



  • 'D, S, ST, T', e appressu c'è a 'R' Debbuli (Rh), furmanu Fonemi Autoctoni:

    • Drhappu
    • Srharicari
    • Strhata
    • Trhenu


    Sunnu Fonemi Autoctoni accussì particulari chi ss'hann'a mparari boni pi putilli prununziari. E si scrivinu ca 'Rh' debbuli:  Drh. Strh, Trh.

    Pi prununziari a cunzunanti 'Tr', s'appoia u supra da punta ra linghua, dui shentimitrhi, a partiri ru tagghiu di renti ri supra. cuannu passa l'aria, a linghua vibranti batti ne renti e fa ssu sonu 'talianù.
    n zishilianu, nmeshi, ssa cunzunanti si prununzia 'Trh', er è un zonu autoctonu prununziatu sulu n zishilia:
    • Pi prununziari 'rh' a punta ra linghua va dhitta contrhu l' attaccu trha i renti e i gengivi ri supra. cuannu passa l'aria, nun vibbra, ma a fa passari strhisciata, sibilanti e sunora contrhu i renti quasi chiusi.
      A modulazioni all' aria strhisciata ci a runa u trhimuliu ri vibrazioni di cordi vucali.
    • Pi prununziari 'Trh', si fa u stessu comu pi 'Rh', ma a punta ra linghua veni puntata a scattu contrhu l'attaccu ri gingivi, e u corpu di purmuna unn è leggiu e cuntinuu comu prima, ma un korpu siccu, ca si viri a scossa di purmuna. A vushi nesci putenti e sunora cuannu si prununzia ssa cunzunanti.
    • Pi 'Strh' è u stessu, ma u corpu di linghua è anticchia chiù sfiatatu e allunghatu.
    • Pi 'Drh', a punta ra linghua nmeshi di battiri nall'attaccu trha i renti e i gingivi, batti cuarche millimitrhu chiù supra, n kapu e gingivi ver'e propriu, er è un zonu anticchia chiù dushi, ma putenti u stessu.




  •   a cunzunanti "R Dirivata" pò essiri di rui maneri:



    Ci sunnu napocu di Paroli amorfi no gruppu "GR": Griggiu, Gravi, Grillu (un tipu di rashina), Gruppu (ri genti), . . .



    S: Impregnata di N    si Prununzia Z
              ma m principiu parola si scrivi S.

    • Si o unn zi stanku?  Picchi' s' unn zi stanku m' ha aiutari.
    • Rittu n zenzu bonu, soccu rishi havi un zenzu.
    • n zishilianu unn zi rish' accussì.
    • Ci ha ghiri n zutta n zutta.
    • n zoccu cunzisti stu mpignanti to chiffari?

    V: stabbili: V.   

    • Vai,Vina, Vinu, Vasciu, Vetta . . .

    In linia ri massima si pò diri chi a V instabbili è aspirata sulu na V + U ='U, e V cu l' autrhi vucali:

    Varca: chissu è na varca 'i sardi; 'Ucca: Pi vucca unn u passa nuddhu.
    Ucca, ushi, ureddhu, ugghiu, urricari, urza, utti.

    V:Debbuli: '   

      A 'utti. A 'ucca.U 'ugghiu. A 'ushi. (l' apostrhofu  evitari di scrivilu).
    • Ca  ucca è fashili far'i cosi.
    • Na  utti ri lignu si fa u vinu bonu.
    • U ugghiu nisciu.

     

    V: Forti: V   

    • chiamalu a vushi.
    • Ogni vutti fa u so vinu.
    • C' è vugghiu chi nesci.
    • Pi vushi unn u passa nuddhu.
    • Chiù vugghiu nesci chiossai asciuca u broru.
    • chi vucca beddha chi hai!

     

    V: Impregnata di N addiventa M.   

    • Ushiari unn zervi a nenti (debbuli)
      A vushiari ti mittisti? (forti)
      Unn mushiari chiù! (mprignata)

    • Unn zi parla ca ucca china. (debbuli)
      Chi vucca beddha chi hai! (forti)
      Ficu carimi n mucca (mprignata)

    • Nno veniri nkuntrhai a Cicciu. (debbuli)
      Ch' ha fari, ha vveniri? (forti)
      Unn meniri chiù! (mprignata)

    Cuannu a 'V' canciata a 'M' runa nautrhu significatu a parola, la 'V' si scrivi 'V':

    • Un maluri / un valuri.
    • Unn mi sentu / unn vi sentu
    • Unn ma fazzu pigghiari / unn va fazzu pigghiari

     

    V: Impregnata di P addiventa B. [ma puru  "VV"].   

    • Sentu ugghiri l' accua (debbuli)
      L' accua si misi a vvugghiri, picchi' unn ci jetti a pasta? (forti)
      Pi bugghiri a pasta ha aumintari u focu (mprignata)

    • Sentu ushiari! (debbuli)
      Pi fariti sentiri ha vushiari! (forti)
      Pi vvushiari ci voli shatu. (mprignata)

    • Unn è u veru. (debbuli)
      Unn è vveru! (forti)
      Pi beru !(mprignata ri P).

    • U veniri tardu fa perdiri u trhenu (debbuli)
      Ha vveniri cu to frati (forti)
      Unn meniri chi manu vacanti (mprignata ri N)
      Iddhu pò beniri, tu no! (mprignata ri P).

     

    V: Impregnata di F addiventa VV. ma puru B.   

    • Fa bugghiri ssa pasta; Fa vvushiari a to frati accussi' abbuschi. U uttaru fa vvutti ri lignu

     

     

     

     



         

    I cunzunanti doppi   B  D  G

       Ci vulissi cu è kumpitenti pi farini capiri stu nghippu. Ma, stannu attentu a soccu ascutu e a komu parru, e pruvannu, e arraggiunannucci supra, viremu si putemu arrivari a na conklusioni: Am' a viriri com' è ca  puru dopu na sillabba longha, a B, a D e a G  vennu prununziati doppi.

       Si semu abbituati a parlari n zishilianu, am' a taliari u nostrhu cannarozzu, a nostrha linghua e a nostrha ucca mentrhi rishemu sti paroli:

    1. ā  pasta             ă pperi
    2. ā  bbacchetta      ă bbacchetta
    1. ē  tempi             ĕ tteni!
    2. ē ddebiti            ĕ ddebiti
    1. chī shira             chĭ cira?
    2. cū ggira?            cŭ ggira!  (kà a GIRA è a virdura [bieta])


       N'aem' a livari ri n testa l' idea ca i vucali brevi e longhi sunnu un vezzu linghuisticu o foneticu. Tutti i pueti latini e greshi, sti accenti, li canuscianu boni. Tant' è beru chi a puisia r' iddhi unn avia a rima comu a kiddha nostrha, ma na serii di misuri accintati variabbili mpustati rintrh' o versu, chi putia pariri accussì:
    āăă|āā|āăă|āā|āăă|āă. A ogni lettira currispunni na sillabba, e i misuri si chiamavanu:
  • Spondeo:   āā
  • Trocheo:    āă
  • Coliambo:  ăā
  • Dattilo:     āăă
  • Anapesto: ăăā
  • Tribraco:   ăăă


  •    cu sti misuri iddhi fashianu tanti tipi ri versi.
       E unn era sulu na metrhica (puisia), ma puru na prosodìa ( no parrari), chi declinazioni, avianu sta speshalità.

    a cunzunanti doppia   

    1. Cuannu niautrhi prununziamu na sillabba, rapemu a ucca a na sherta manera, e mentrhi strhincemu i purmuna e nesci l' aria, fashemu vibbrari i cordi vucali:
      piiii, puuuu, pooo, paaa, peee.

    2. Ora, mentrhi rishemu sti sillabbi, am' a dari un korpu di purmuna, a nkuminciari du diaframma, ch' hav' a satari u stommachu, e fari strhinciri u cannarozzu contrh'o balataru.
         A sillabba veni 'strhunkata' a sta manera:

      - piiiiiìk, puuuuuuùk, poooooòk, paaaaa'k, peeeeèk.

    3. Accuppiamu dui sillabbi longhi:

      chiiii peeee
      ri.

    4. E ora accuppiamu arrè dui sillabbi rannucci però, n mezzu, u  corpu di purmuna chi pruvamu prima. Signamu chi trhattini u corpu di purmuna e l'interruzioni.

      - chiiiiiĭp   ppeeeeeri.
      --------|

      Chi successi?
      U corpu di purmuna bluccau a vucali 'i'.
      Appena rapemu u cannarozzu, nisciu un frusciu r'aria cumpressa chi fishi prununziari doppia a cunzunanti appressu, 'p'.:

      - cuuuu tiiiaaaanu (sillabbi longhi)

      - cuuuut    |    ttiiiaaa.  (trhunku)
      ------------|


      E finarmenti scupremu u meccanismu chi crea i cunzunanti doppi.


       Ora chi cci staiu fashennu casu, iu portai na cunzunanti, da sillabba appressu, na sillabba prima. Nmeshi di scriviri cŭ ttia, scrissi cŭt ttia. chissu dipenni du meccanismu chi vittimu prima:

       Taliannu a cunzunanti chi veni appressu, iu mi mpostu a ucca pi prununzialla: cuannu u corpu di purmuna blocca u cannarozzu, a ucca staia prununziannu dha sillabba, ki accussì arresta n zuspisu:

    - cuuuuŭt   |

    • I purmuna preminu com' un stantuffu p' a ghir'ar autu;
    • U cannarozzu è bluccatu;
    • U mussu a furma di U;
    • A linghua cu a T n pizzu;
    • E l' occhi chi mi stannu niscennu ri fora.


    • Finarmenti, di corpu, sbloccu u cannarozzu:
      N mucca arriva na sufunata d' aria cumpressa, e a T veni libbirata.
       |  tttiiiaaa.

    A Sillabba brevi  

       Cu stu meccanismu si generanu puru i sillabbi brevi.
       A carrica du corp' 'i purmuna succeri n kapu a sillabba prima, e accussi' a prununzia ri sta sillabba si rumpi e addiventa brevi: Sta vucali brevi a giniramu appena ramu u corpu di purmuna.

       Mittemu stu signali   -------|   comu si fussi u corpu di purmuna e fashemu esempi:

    • aaaaaa poooosta          (sillabbi longhi)
    • aaaaaăp ppooooosta.   (Cunzunanti doppia)

    • ---------|
    • ăp ppooosta                    (sillabba brevi)

    • --|




       I cunzunanti instabbili, cuannu ri debbuli addiventanu forti, stu forti unn è  semplishi, ma forti doppiu:

    • i renti                  chid ddenti!
    • A shena               sic cceni fora nun fari tardu.

       Ma pi scrivili si usa a reula ginirali.

     

    * * *




       Fishimu tuttu stu riscursu p' arrivari a un puntu: kom'è chi dopu i sillabbi longhi, B, D e G vennu prununziati doppi?

       Ma niautrhi già u sapemu comu s' addumestica na cunzunanti longha!

  • ā  bacchetta                 āāāāāāāăb bbacchetta
  • Ū dutturi                       ūūūūūūŭd ddutturi
  • Jucamu ē dati                ēēēēēēĕd ddati
  • coshi ā  gira                 āāāāāāāăg ggira

  •    Nun è chi l' am' a fari accussi' tiatrhali! E manku ni veni fora na vera vucali brevi. N'abbasta chi cun korpisheddhu 'i purmuna, la fashemu addivintari na farsa brevi,
     kuant' abbasta pi rinfurzari sti nostrhi cari cunzunanti.

       Kuannu B, D e G sunnu nta na parola a sulu, allura vennu rinfurzati comu vittimu prima, ma na stu casu, unn essennucci na sillabba ravanti risurta sulu a fasi finali:

  • ------| Bboooniii!
  • ------| Ddaccillu!!!
  • ------| Ggenti tinta!
  • ------| Bbasta!


  •    Na ota ca sti trhi kunzunanti si prununzianu sempri doppi, a ki servi l'accentu brevi o longhu na sillabba prima?
       U fattu è ch'a sillabba prima, a sicunnu l' accentu, veni prununziata non modu differenti.

  • ā  bacchetta         ă bacchetta
  • ē debiti               ĕ debiti
  • Cū gira?              Cŭ gira!  (kà 'gira' è a virdura [Bieta])



  • ā  bacchetta si rumpiu.           ( āāāāāāāăb  bacchetta)
  • ă bacchetta tenilu, ch' è tostu!    (ăb bbacchetta)


  • Ki penzi ē debbiti?                  (ēēēēēēěd ddebbiti)
  • Malasorti ĕ debbiti                  (ĕd ddebbiti)


  • Cū gira sta rota?                   (cūūūūūūŭg ggira)[Cu è pronomi]
  • gira si shena!                    (Cŭg ggira)        [Cu è priposizioni]
  •  

       Ora scrivennu, sapemu soccu scrivemu. E parrannu, sapemu soccu parramu. Stu meccanismu, na linghua sishiliana fa addivintari arzilli tanti frasi chi masinò fussiru smorti.

     

     

     

     

     

    U sceccu  
    Avia nu sciccareddhu
    ma veru sapuritu
    a mmia mi l' ammazzaru
    poviru sceccu meu.

    Chi beddha vushi avia
    paria nu ran tinuri,
    sciccareddhu di lu me cori
    Comu jò ti pozzu scurda'.

    E kuannu arragghiava fashia
    HI-HO HI-HO HI-HO
    Sciccareddhu di lu me cori
    Comu jò ti pozzu scurda'.


     

    *       *       *

     

    A ciappula p' asheddhi.   


    Pi parari i ciappuli r'asheddhi, s' hav' a circari un postu adattu unni si sapi chi cci vannu spissu.
    Si fa un fossisheddhu n terra tunnu e pulitu.
    Si pigghia na pal' 'i ficurinnia beddha larga.
    E si cci fa na finistrheddha, picchi' l' asheddhi unn hann'a soffriri.
    Si prova supr'o fossu chi fishimu,
    e ssi va cercanu dui ligni fini pi fari i stecchetti.
    I stecchetti s' appizzanu unu n terra e unu na pala,
    Chi karennu, u lignu nun l' hav' a fari arristari aisata.
    Si cala a pala, e i punti ri stecchetti hann'a ppuiari unu supr'all' autrhu.
    N mezzu e rui punti si cci metti u nniscu: na punta n mezzu e rui stecchetti, e nall' autrha punta si cci metti un vermi, comu si viri na fotografia.
    Ora a ciappula è parata.
    Quannu ci va l' asheddhu e ssi mancia u vermi, fa satari u nniscu chi teni i stecchetti, e a pala cari.
    Cummeni jirisinni e turnari a sira. S' ashedu nkagghia unn zoffri, picchi' pigghia aria ra finistrheddha.
    Però unn zacciu si ora i ciappuli si ponnu parari chiù comu na vota.
    E poi, s' avissuvu a pigghiari un passaru o un pettarrussu, chi nn'ait' a fari? lassatilu vulari!

     









     

     

       Pop Musica Story 

     

    Tagboard by Tag-Board.Org
    Name
    URL/Email
    Message - Smilies

     



    <p>&nbsp;</p> <p>La lingua siciliana è una lingua neolatina come l&#8217;italiano, il francese, lo spagnolo, il portoghese.<br> Le altre lingua per scrivere con l&#8217;alfabeto latino il loro linguaggio, hanno dovuto adattare le consonanti scritte in un certo modo (SH Ð Ñ Þ ß). Così anche in Sicilia, dove abbiamo pure questo problema, dobbiamo trovare il modo di scrivere in un certo modo quel po&#8217; di consonanti autoctone che non zi possono riprodurre con le lettere dell&#8217;alfabeto latino.<br> Qui non consideriamo le vocalizzazioni delle parole, perché è una particolarità che non ha una valenza generale, perché le vocali sono governate dall&#8217;usanza, dalla particolarità fonetica e preferenza che ha ogni paese e contrada della Sicilia: nmernu/mmiernu, Accabbau/accabbà/accabbò.<br> <br> Invece esiste una regola generale che governa le consonanti: La consonante di una sillaba è governata dalla sillaba, lunga o breve, che la precede. E in più . . . :<br> &#8226; La sillaba che sta dentro la parola, avendo una posizione fissa e sottostando al dominio della sillaba che la precede, fissa pure essa, si adatta alla regola generale e così resta.<br> &#8226; Invece, quando la sillaba è in principio di parola e comincia con una consonante, questa, siccome sottostà al dominio dell&#8217;ultima sillaba della parola precedente, di volta in volta, cambiando le parole che la precedono, deve cambiare secondo la regola: La consonante di una sillaba è governata dalla sillaba, lunga o breve, che la precede.<br> Non è difficile trovare la valenza lunga o breve nell&#8217;ultima sillaba delle parole siciliane, anche perché solo una ventina di parole hanno questa particolarità, ma ricercando se ne possono trovare altre.<br> <br> Nella lingua siciliana, la regola generale che abbiamo vista prima ha due specifiche:<br> &#8226; Dopo una sillaba con l&#8217;accento lungo, la consonante della sillaba che segue resta semplice.<br> &#8226; Dopo una sillaba con l&#8217;accento breve, la consonante della sillaba che segue diventa forte.<br> Possiamo dire che non c&#8217;è niente di particolare, visto che anche nelle altre lingue, in linea di massima è così, e non hanno difficoltà nello scrivere. Ma in ziciliano questa regola ci crea un problema, poiché alcune consonanti hanno la forma debole e la forma forte differente. Finché questa consonante si trova dentro la parola si scrive debole o forte sempre allo stesso modo. Quando questa consonante variabile è in principio di parola, invece, allora succede un fenomeno che a tanti studiosi siciliani da fastidio.<br> <br> M pratica, canciannu l&#39;urtima sillabba di na parola, o longha o brevi, a cunzunanti ra prima sillabba da parola appressu, cancia puru. E cu i cunzunanti variabbili, vi putiti mmagginari soccu succeri, e chissu di parola m parola, ca u scrittu sishilianu addiventa un jocu ri focu di cunzunanti chi cancianu. E ss&#39;hav&#39;a canusciri bonu u principiu pi staricci appressu.<br> <br> Nuautrhi stu principiu foneticu unn u putemu abbannunari, picchì dintrha c&#39;è sarvatu u trhesoru linghuisticu sishilianu: I cunzunanti autoctoni.<br> Sunnu na pocu ri cunzunanti ca vennu prununziati a na sherta manera sulu n zishilia, e nni l&#39;am&#39;a kurari<br> In pratica, cambiando l&#8217;ultima sillaba di una parola, lunga o breve, la consonante della prima sillaba della parola che segue, cambia pure. E con le consonanti variabili immaginate cosa succede, e questo di parola in parola, che lo scritto siciliano diventa un zusseguirsi pirotecnico di consonanti. E si deve ben conoscere il principio per padroneggiarle.<br> I siciliani questo principio non lo possiamo abbandonare, perché manipola il nostro tesoro linguistico: le consonanti autoctone. Sono alcune consonanti che vengono pronunsiate in un certo modo solo in Sicilia, e dobbiamo curarle.<br> </p>