Vitti veniri na turri purtari,
cuant'era spishusa di virìri.
Havi tanti pirtusa a tanti rari,
cu trhasi dhà rintrha va a murìri. ? = A riti
'i piscari.
Cuannu è friddu è addumatu,
cuannu è kauru è astutatu. ? = U frigoriferu.
Unn è surdatu e porta a spata
e spatulia fin'a kuannu campa. ? = U piscispata.
Sboccianu comu li funci,
cuannu u signuri chianci. ? = I paraccua.
Sia di jornu ca di notti,
sia a lu lustrhu ca a lu scuru,
puru fermu gira ntunnu,
cu li spaddhi sempri a muru. ? = U rologgiu
a muru.
So patrhi unn'asistia e manku so nannu,
e kuannu si maritau unn avia un annu. ? = Eva.
Si l'aspetti sempri veni,
ma poi cuannu si nni va,
t'assicuru unn meni chiù. ? = U tempu
Luntanu mi frastorna,
vishinu mi piashi.
Nun è focu ch'abbrusha,
ma nun mi fa stari m pashi. ? = L'amuri.
Sugnu longhu e sugnu tunnu,
sugnu mortu spirtusatu,
ma risuscitu e rispunnu,
si mi runi lu to shatu. ? = U fiscalettu.
U scrivi supra a carta o arruppi un fazzulettu,
si nun ti fai fidili, ci appizzi lu rispettu. ? = L'appuntamentu.
Farfalli, farfallini e farfalluni,
vonnu dinari senza calunii. ? = I cammiali.
Oh! chi ciauru di tumazzu!
Oh! chi ciauru di stufatu!
vaiu lestu pi manciari
e m'attrhovu carciaratu. ? = U surci
na ciappula.
Sugnu fridda di natura,
me maritu mi cuaria.
A la notti m'abbannuna,
ma lu jornu sta cu mmia. ? = A terra
e u suli.
Haiu lu senzu meu trhaviatu tantu,
ca n tempu un'ura mi firriu lu munnu.
Haiu firriatu Roma cu Palermu ntunnu
e m'arritrhovu o locu unni sugnu santu. ? = U sonnu.
Semu dui soru e ci avemu um patrhuni,
sempri cu iddhu stamu s'è sanu.
Ma si pi sorti è nto lettu u patrhuni,
Panzi vacanti e ristamu all'agnuni. ? = I scarpi.
Oh! chi kosa, mamma mia!
Prima iu stava rintrha o patrhuni,
ora u patrhuni sta dintrha ri mia. ? = U Ureddhu
e a sasizza.
A jettu ra muntagna e nun zi rumpi,
A jettu nall'accua e si rumpi. ? = A carta.
Ci haiu rintrha shinku anciddhi,
Tutti cuanti minutiddhi.
Unu nfila e unu sfila,
fannu beni la so' tila.
E lu saccu cuann'è kinu,
posa n terra e fa kaminu. ? = A cuasetta.
Havi coddhu e nun havi testa.
Havi vrazza e nun havi manu.
Havi panza e nun havi biddhicu.
Havi culu e nun havi pirtusu. ? = A cuartara.
A li giuvini galanti,
li talia e ci sta davanti.
Cu la so' beddha rushizza,
sempri tocca e accarizza. ? = U varveri.
U viscuvu di Milanu
notti e ghiornu l'havi n manu. ? = Aneddhu
U viscuvu n'havi unu,
U Papa n'havi chiù,
I fimmini baggiani
ni vonnu a trhi e a du'. ? = Aneddhi.
Ci sunnu novi frati
rintrha um paru 'i causi. ? = L'arancia.
Sugnu sicca, longha e beddha,
e haiu n testa na fiammeddha.
Brillu sempri e unn haiu fumu,
ma a picca a picca mi cunzumu. ? = A cannila.
Cu è dhu stortu chi tagghia li ammi a li dhitti? ? = A faushi.
Sugnu arriddushutu peddhi e ossa.
Staiu appuiatu a nu debbuli vastuni.
Nto mmernu mi stiranu li ossa
e ntall'estati mi jettanu non agnuni. ? = U paraccua.
Cual'è dha cosa chi kuannu è chiù kaura è chiù frisca? ? = U pani
Hannu na beddha cualità,
piashinu a tutti li pirsuni.
Ora kà, ora dhà,
cancianu sempri patrhuni. ? = I picciuli.
Nasci cu li corna,
Campa senza corna,
Mori cu li corna. ? = A luna.
Havi la varva la miskineddha,
poi si marita e fa ricutteddha. ? = A crapa.
Bongiornu, è kapurannu,
sugnu chiddhu r'oggiallannu.
Vi la sonu puru avannu? ? = A sharameddha.
Haiu li fratuzzi mei tutti uniti
m mezzu li carciareddhi carciarati,
ci nn'esti russi e ci nn'esti shuriti
rintrha li cammisseddhii livicati. ? = U ranatu.
A lu jornu va kamminannu,
a la sira arresta a vucca aperta. ? = A scarpa.
Havi la testa e unn'havi miruddha.
Havi la panza e unn'havi vureddha. ? = U ritrhattu.
Jivi na Maddalena
e vitti ca era prena,
ci tuccai a natura
e vitti ca era ura. ? = U pani
livitatu.
Ci sunnu vinti frati
di diffirenti statura,
Deshi sunnu ammucciati
E deshi a la lustrhura.
Nzemmula sunnu nati
A la stessa ura. ? = I jirita
di manu e di peri.
C’è na scatula di rubbini,
Sunnu russi e sunnu fini,
Sunnu tutti dun kuluri,
Cu l’abbisa è un gran dutturi. ? = U ranatu
Supr’on munti ci sunnu trhi signurini.
Una vistuta di bianku, una vistuta di russu e una vistuta
di niuru,
A kuali di li trhi ci muriu u maritu? ? = I signurini
nun hannu maritu.
Dui lushenti,
dui puncenti,
cuattrhu zocculi
e na scupa. ? = A vacca.
Dintrh'on kammarinu c'è un zignurinu,
cu na manu o shanku e vistutu di bianku. ? = U rinali.
supr'o munti di dandarandà,
c'è una fimmina ca beni ci sta.
E' vistuta di caramuscinu,
a ku ma nzetta ci rugnu un karrinu. ? = A milinciana.
C’e na cosa chi va e veni
E a la porta si trhatteni.
C’è piriculu di muriri.
Chi dishiti, lu lassu jiri? ? = U piritu.
Ronna Viulanti
chi natichi tiranti,
Cappeddhu virdi
e bistina viulanti. ? = A milinciana.
Nesci cantannu e nun z’arricogghi chiù. ? = U piritu.
Haiu la me nnamurata,
senza chiamata veni sula;
Iu ci haiu rittu “ chi ssi sfacciata!
fammi arripusari macari un’ ura!” ? = L'ummira.
C'è un jardinu, tuttu di rosi chinu;
nun zunnu a trhoffa, ma sunnu a pruvinu; (a pruvinu=sparsi)
tuccari nun zi ponnu cu li manu.
P'abbisarimi stu dubbiu nimminu (nimminu=enigmino)
tempu ti nni rugnu un annu sanu. ? = U shelu
chi stiddhi
Cuali fimmina si fa allunghari i trhizzi
e poi si vesti di li so' virdi lazzi,
e fa na figghia di tanti biddhizzi
chi l'omini boni li fa divintari pazzi!? ? = A vigna.
M mezzu a dui muntagni feroshi,
c'è na baddha chi ghietta vushi!
Haiu na cosa di beddhu culuri,
tutti l'avemu e ci mittemu amuri. ? = U sanghu.
C’è nna cosa chi pi lu munnu va
dui a vannu cunnushennu e sunnu trhi
a ku m'abbisa stu dubbiu kà,
lu re ci riala durishi tarì. ? = U carruzzinu,
u sceccu e u patrhuni.
Haiu na cosa a kuattrhu peri,
iu la tiru e si nni veni
si nni veni pi lu biddhicu.
Abbisati soccu vi ricu. ? = U casciuni
ru taulu
Haiu na cammareddha
firriata r'ossiceddha:
dintrha c'è na monacheddha. ? = A ucca.
Vinni un monacu di Partanna
vinni a futtiri a to nanna,
la futtiu e la strhafuttiu,
a lassau n trhirici e si nni jiu. ? = U Sagnaturi
(Matterello)
Cuannu semu fimmini attisateddhi,
di tutti i picciotti semu arrifiutati,
Ma cuannu l'occhi nostrhi su' picchiusi,
lu culu apertu e li testi calati,
Di tutti semu allura addisiati. ? = I ficu
zubbi e i ficu fatti.
Un jornu vitti abballari un giovinottu
chi ku um piruzzu l'abballu fashia,
n testa purtava un beddhu cappiddhottu
e poi di sutta na cosa ci niscia.
Si tu m'abbisi stu dubbiottu,
un omu megghiu ri tia nun ci saria! ? = U fusu
Pinniculì pinnaculà pinnia
sutta li cosci di la mamma Dia,
cuannu la mamma Dia aisa la coscia,
pinniculì pinnaculà si nghrossa! ? = U fusu
T'acchiappu pi lu pettu,
ti strhinciu pi li minni:
tiritrhàcchiti chi si nni vinni. ? = Viviri
no shascu.
Supra pilu, sutta pilu,
Jisa a amma ca ta nfilu. ? = A cuasetta
A batissa di pignipignazzi,
havi a tonaca pizzi pizzi,
cu li spinghuli appuntati,
pi sarvari a virginitati. ? = A carcocciula.
Haiu na cosa longha um parmu,
cu a testa russa chi va sculannu. ? = A cannila.
Sugnu friddu pi natura,
ma a la fimmina fazzu beni,
Si m’acchiana la calura,
fazzu chiddhu chi kummeni. ? = U ferru
'i stirari.
St' abbisu è na cosa 'i pazzi,
Si n kulu ta mettu, tu mi rishi "grazi". ? = A seggia.
Misa o suli s’arrimoddha,
e nall’accua si fa tisa. ? = A corda.
C'é na cosa cuant'om parmu
chè gauta di skina,
Cuannu è ura di dha cosa
pilu pilu s'arrimina. ? = U rasolu.
Donna Cristina ch’è fatta cristiana,
da so santitati a tutti runa.
Havi um pirtusu sutta a suttana,
e a ku porta dinari ci nni runa. ? = A utti.
Sutta a fodera da cammisa,
c’è na cosa tisa tisa,
e ssi si voli tuccari,
Jetta ushi di spirtari. ? = A campana.
Iu nascivi nta na furesta.
Haiu ammi e nun haiu testa.
O su’ beddhi o sunnu brutti,
vaiu tuccannu u culu a tutti. ? = A seggia.
A tutti i posti signura mi purtati,
ma no lettu cu vui nun mi vuliti. ? = A scarpa.
Nkapu pilu, sutta pilu,
nmezzu c'è lu mariolu. ? = L'occhiu.
Tutti i fimmini ci l’hannu,
cu l’havi ruttu e ku l’havi sanu. ? = U jiritali
Cu lu tantu fricuniari,
a signura cunzuma u cavaleri. ? = A rattalora.
Panza cu panza
A lu monacu s’avanza.
Um pizzuddhu ‘i carni crura
Fa addivertiri a signura. ? = A chitarra.
Aisati aisati a cammiseddha,
ca ti fazzu na nica cosa;
Nun ti scantari ca ti trhasi tisa
Dumani agghiorni comu na rosa. ? = A gnizioni.
Ta nfilu nto culu,
ta trhasu nta ucca,
t’azziccu nt’asciddhi,
ta mettu nne manu.
E kuannu cuariu ma viu aisari.
Cuannu arrifriddu ma viu calari. ? = U termometrhu
e a frevi.
C’è um picciutteddhu 'i cuattordishi anni,
Ch’a trhasi e nesci comu unu ranni
a trhasi asciutta, a nesci vagnata
cu a puntiddha arrussicata. ? = A sicaretta.
A vecchia si cala e u parrinu ci la nfila. ? = L'ostia.
Scinnivi nton jardinu,
Ci attrhuvai un zignurinu
Ci sbuttunai u nappuni
E mi nisciu um pistuluni. ? = U Ranuni
(Granuturcu).
Berlusconi l'avi longhu,
Fini l'avi curtu,
u papa l'avi ma nun lu usa,
u zitu lu prumetti,
to maritu ti lu metti. ? = U cugnomi.
Trhasi tiranti tiranti,
poi nesci moddha moddha e gucciulanti. ? = A pasta.
E' na cosa longha e tisa
cu nu baddhu chi ci pisa. ? = A statia.
Vinni u re di Sirausa,
la purtau longha e pilusa,
a reggina ci piashia
ma chiù longha e pilusa la vulia. ? = A scupa
pu tettu.
Na coscia kà,
na coscia dhà,
n mezzu ci sta lu cuaccuaraccuà.
Iddha mi rirì,
iu ci la mittì;
s'unn mi riria
nun ci la mittia. ? = U Cuararu chi bugghi
e a pasta.
Cuannu iu vegnu ni tia
tu l'ha metti n kulu a mmia,
cuannu tu veni ni mia
iu la mettu n kulu a ttia. ? = A seggia.
Jivi a Milanu,
purtai um parmu di robba m manu.
Ci la purtai a la me murusa
e cci l'appizzai nta la pilusa. ? = U fermacapiddhi.
Gli indovinelli siciliani ricordano tempi lontani, quando non essendoci
svaghi, era un modo per trhascorrere il tempo in allegria. Quando se ne ascolta
qualcuno, si tenta di trhovarne la soluzione, anche per appagare la voglia
di dimostrhare capacità e intuito. Gli indovinelli siciliani si prestano
spesso ad interpretazioni a doppio senso o ad allusioni di qualcosa che
non si vuole pronunciare, ma che si lascia facilmente intendere. Spesso
nascondono umoristicamente, degli elementi che fanno andare con la mente
a qualcosa di "erotico", "di osceno" o "di intimo" che non si deve nominare.
Comunque, non vanno mai nella volgarità, e pure i bambini vivevano quell'atmosfera
di allegra, ambigua interpretazione osé, che svaniva al momento stesso in
kuiveniva data la soluzione. Si faceva pensare volutamente a qualcosa di
proibito o malizioso, che poi svaniva nell'allegria.