Amish' e parenti vi vogghiu cuntari
1
Tutti li suffirenzi me' verrieri
Ora vi cuntu cu palori chiari
chiddhu ca suffrii nta cuattrh' anni ri peni.
scusati si sbagliassi a lu parlari,
s' unn m' accumpagna giustu lu pinzeri.
Chi nfernu, chi fastidiu, chi sfirnìshi
chi scuppiau o novishentucuinnishi.
E vinticuattrhu ri Majiu na jurnata,
2
jornu di la mobilitazioni,
l' Austrhia hav' a verra dichiarata
cu la ran bannera trhiculuri.
Ognunu rispunnemu a la chiamata
Tutti r' un senzu, ‘n attu r' un valuri.
Ni chiama a classi a classi a li so' mprisi
nenti sapennu ca si perd' i spisi.
P' ognunu chi lassamu lu paisi
3
Cu li famigghi tutti affrittulusi,
e massimamente cuarche burgisi
chi lassau all' abbannunu li so chiusi,
scuppiau sta ran forti crisi
puru pi li famigghi chiù kunfusi.
Senza chi nuddhu ri vui s' affinnirìa
nominu sulu la famigghia mia.
Spartimi ra famigghia unn mi vulia,
4
a mmia mi parsi un gran trharimentu
sei misi avia ch' era pi kasa mia
ci avia arrivatu pi sforzu e pi stentu
s' iddhu l' avia rittu un ci criria
d' essiri trhattatu ri stu senzu
stu valantomu ven' a cerc' a mmia
mentrhi iu a iddhu nun lu penzu.
Ogni putenti voli fari verra.
5
Armanu tutti, juvini e nkiffarati,
cu cummatti pi mari cui pi terra
senza aviri di nui nuddha pietati.
Sù com' un mastrhurascia cu la serra
chi tagghia tutti i rossi e li minuti,
armanu puru pi fari la verra
tutti li zoppi, shunchi, orvi e muti.
Rishinu iddhi ch' è; nishissitatati
6
A fannu puru i figghi ri papà.
Iddhi si la virino nte teatrhi
e a niautrhi nni la fannu fari ccà.
Tutti li so strhumenti su' accurdati
ch' ognunu r'iddhi a mbuscari si va
e a niautrhi scarsi tutti armati
ni runan' ‘i mazza senza pietà.
Chistu riscursu lassamulu ccà.
7
Vi cuntu un pocu di la vita mia
fashennu lu surdatu nta shittà.
Cuantu autrhi partìri viria,
e s'iddhu ven' a mmia comu si fa?
E mentrhi la me menti lu rishia
m' arriva l' ordini di partiri dhà
a lu settantashinku fanteria.
E vintishinku ri giugnu si partia,
8
lassamu la shittà di jorn' e n jornu,
a sorti chi ni port' a la strhanìa
jò speru chi ni sarva lu ritornu.
Mentrhi lu trhenu tagghia la via
pinzava sempri la notti e lu jornu,
pinzava sempri a la famigghia mia,
e pashi unn avia, cuetu e sonnu.
E vintishinku arrivamu di jornu,
9
scinnemu di lu trhenu a Cirvignanu,
un trhummitteri sunau lu cornu
a lu cumannu di lu capitanu.
Sparanu li cannuna r' iddhi ‘ntornu,
dunanu allarmi pi n aeroplanu;
mi misi n kulaturi pi ssu jornu
chi c' era di lavari peri e manu.
A Cirvignanu fishimu riposu
10
E subbitu armamu accampamentu,
avìamu un kumannanti mafiusu
chi vulia fari tuttu non momentu,
ma era na patata schifiusa,
a notti si sintiu bummardamentu
iddhu si ntisi veniri u nirvusu
e partiri vulia comu lu ventu.
Eramu cuasi shinkushentu
11
Tutti a kampu apertu chi chiuvia
nta trhona e lampi, accua e forti ventu
ognunu la so tenna si fashia.
Era un puntu ri cuncentrhamentu,
cui pi na strhata cui pi nautrha via
partiri viria nu reggimentu
tutti curaggiusi com' a mmia.
L' ordini di partìri u nnumani vinia
12
dhitti pi lu front' ‘i Monfalconi
zainu a spaddha e si nkumincia la via
a peri caminamu pi sei uri,
mentrhi bummardari si sintia
la ranni città di Monfalcuni,
e niautrhi tanti poveri surdati
ni nni jìamu a lu mashellu cunnannati.
Junti chi fomu appena na dhu nfernu
13
Unn vi lu pozzu riri chi virìa
na dha ran forti lotta e dhu shimentu
cuantu cumpagni carìri viria,
tutti ni sparpagghiamu nton momentu
s' iddhu l'avia rittu un ci criria
chissu fu nu veru spaventu
crirennuni chi dhocu ni tinia.
A li shinku r' Austu si rishia
14
r' iri a dari l'assaltu a lu tammuru,
un tirantunnu chi é, gir' e firria,
tuttu ntunniatu ri sacchett' a muru.
Un kannuni di la cumpagnia
S' avanza pi l' assaltu e spara puru.
M' arresta pi ricordu ssa sirata
Na cannunata si lu porta n fumu.
D' Austu scinnemu a lu vintunu
15
E pi furtuna turnamu a ripusari
U nimicu attacca arré u tammuru,
Eramu tutti cu cori rimossu.
A nostrh' artiglieria chi spara puru
Contrh' o nimicu chi stava a riddossu.
E nui partemu e arrivamu di notti
nton paisi chiamatu Trhi Sordi.
E vintinovi r' Austu si rishia
16
di partiri pu front' ‘i San Micheli
u nnumani partìri s' avia
pi ghiri a passari autrhi peni
mentrhi mi fannu fari n' autrha via
chi fashia veniri lu friddu e la frevi,
mi portanu a lu fronti Santa Lushia
unni chi mi piscaru nta li peri.
O vintinovi eramu n trhinceri
17
s' avia nkuminciatu l'avanzata,
ni taliavamu tutti nta li sheri:
'sa comu ni finisci sta jurnata'.
Mentrhi l' austrhiashi artiglieri
cuntinuavanu la so sparata
na nica scheggia mi firisci un peri,
scappu ri dha vita dispirata.
Ssa vita l' amu fattu chiù ri unu
18
e nni fa a tutti trhoppu mprissioni,
mangiatu ri pirocchi e stari nuru
ognunu suppurtari chiù nun moli.
Diciotto misi passai, fora r' ognunu,
n mezzu dhu focu ùnni chi si mori
e kull' aiutu di Gesù e Maria,
arrivai nautrha ota n kasa mia.
Ssennu a lishenza, ch' era n kasa mia,
19
un jornu sentu leggiri u giurnali,
c' era na scrittura chi dishia
'ai nostrhi ci toccava rincolare'.
cuasi nuddhu veru ci criria,
vintottu misi sempri r' avanzari,
tutti li beni Cadorna ch' avia
n tempu sei jorna ci l' appi a lassari.
Comu si spiega ora amishi cari
20
Ch' è; successu stu putenti dannu?
Jornu e notti sempri r' avanzari
Pigghiari lu tirrenu parmu a parmu
N' mezz' a dhi vòscura, muntagni e ciumari
cuantu me frati morti ci stannu,
e a nui ni li tocca abbannunari
senza sapiri r' unni veni u dannu.
Sintennu chissu, Signuri vi nghannu,
21
Unn sacciu s' aiu fattu cuarch' erruri,
passannu tutti sti peni e st' affannu,
allura m'aiu datu disirturi.
Va beni pi la patrhia è un dannu,
ma avennu a la famigghia tantu amuri,
e la fortuna amentrhi mi rishia,
'Si vvoi campari t' ha pigghiari ssa via'.
E vintitrhi ri Marzu la matina
22
di l'annu novishenturishiottu
pinzava a la famigghia cu gran stima
dubitannu di farici un tortu,
avia la me casa pi katina
chi mi tirava senzu a stari accortu,
m'arrestanu a li reshi ri matina
tannu lu cori meu si ntisi mortu.
Si prisintaru a li sò maneri,
23
mi puntanu u fishili ri vishinu
du' sbirrazzi brutti crudeli
vennu a arristari a mmia e a mme cushinu.
Rishiottu misi passai, fora r' ognunu,
n mezzu dhu focu unni chi si mori
pinzannu a la famigghia, e dha jurnata
mi purtaru a caserma ra Baddhata.
Stesimu dhà rintrha na nuttata,
24
pi n Trhapani partemu lu nnumani
mi spartu ra famigghia dha jurnata
pinzava sempri chi vulia scappari,
taliava ch' era forti nkatinatu
era vardatu di trhi grossi cani,
penzu 'sarà ch' è lu me distino'
mentrhi nkumincia lu caminu.
Fashennu dha vita sempri ri cuntinuu
25
n Trhapani arrivamu a mezzujornu,
un brigaderi ch' era un sbirru finu,
ch' era cuntintuni pi dhu jornu,
sutt' occhi tinia a mme cushinu
e a mmia mi firriava sempri ntornu
e Vanni 'u zoppu' cu la so fracata
ni purtau a caserma ra Mocata.
Junti chi fomu pi dha jurnata
26
ni pigghia u nomi nautrhu brigaderi
paria ch' avia na mala livata
ni pigghiau a tutti propriu ri beni
vulia cuntata tutta la passata:
'Vi prisintastu cu li vostrhi peri?'
Jò ci arrispunnii cu curtisia:
'S' unn era capitatu unn ci vinia'.
Ora vi cuntu senza buggia
27
cuantu amishi trhuvai na dhi cuntorni
Cu me cushinu, era n kumpagnia
di cuarantotto, mi paria un jornu,
ma penzu sempri a la famigghia mia
pashi nun mi po' cuetu e sonnu,
ora vi parlu cu la viritati
com' eramu sirvuti e rispettati.
Eramu nchiusi rintrh'e cammarati
28
cuntannu sempri a nostrha vittoria,
pi ranciu ni passavano patati
e kuarche ghiornu baccalà e cicoria.
Eramu propriu boni sistimati
pi fari rinfriscari la memoria,
e ss' a famigghia nun porta manciari
avemu beddhi cosi ri cuntari.
Cuaranta jorna vittimu passari,
29
a li reshi di Majiu vinni l'ura
prestu lu trhenu ni fannu pigghiari
accompagnati ri trhi tartaruna
e pi m Palermu ni fannu avviari
rishennu a niautrhi 'trharitura'
e arrivannu poi a la stazzioni
ni portanu dhittu a l' Ucciardoni.
Ni nchiurinu dhà rintrh' on kammaruni,
30
ni rispettanu di principi e ri conti.
Na vardia carciarera lazzaruna,
ch' era niputi di Giuseppi Fonti,
appena arrivati a stu signuri
ni fa "ora partiti pi lu fronti".
Jò ci arrispunnii "un zacciu la via,
si voli vegnu appressu ri vossia."
Stesimu cuattrhu jorna n kumpagnia
31
ni rispittava comu veru frati
pi biviri ni porta accua ri liscia
pi mangiari pani ri patati
pigghiannu cunfirenza ni rishia
"vi portanu a viautrhi a villabbati,
nton jardineddhu firriatu ri mura
nzemmula cu l'autrhi disirtura"
Partemu scuraggiati lu nnumani
32
nkatinati comu dù briganti
a tutti ci pariamu piatusi
a kiddhi chi taliavanu ri distanti,
ma poi virennu ch' eramu surdati
curaggiu ni fashianu tutti cuanti
rishianu ognunu "unn vi scantati,
vi portanu cu l' autrhi a Villabbati".
Junti chi fomu appena nta stu locu
33
paria un kunmmentu ri monaci cumpletu
stavamu tutti sempri n mezz' on focu
picchì era rintrha na fossa fabbricatu.
Un' aria brutta e poi manciari pocu
ognunu carìa subbitu malatu
addisiàvamu ci vinissi un motu
a dhu carogna chi nni ci avia purtatu.
E pi gustari megghiu lu palatu
34
avìanu nautrhu bruttu naturali
ogni sbirruni cu lu nervu armatu
chi nni trhattava peggiu di l'armali
senz' avillu ri nuddhu cumannatu
fashianu sempri lu nervu schiuccari,
eramu rintrh' on kurtigghiu cumminati
chi nuddhu putia fora scappari.
Mentrhi tutti stavanu a pinzari
35
a stu nfernu chi nn' avia arrivatu,
e ku sherca mezzi pi scappari
p' unn essiri chiù malu trhattatu,
mentrhi arriva ordini a sti nfami
di stu repartu essiri sgummiratu,
mi portanu a Milazzu lu nnumani
unni chi la gran fami amu pruvatu.
Furtuna chi ti vogghiu a lu me latu
36
fammi curaggiu e dunami aiutu
mi trhovu intrha Milazzu cunnannatu
scarsu, mortu ri fami arriddushutu.
cuarch' amicu ch' avia a lu me latu
prova la so parti e ssi sta mutu.
Tutti sti beni u guvernu m' ha datu
pi ricumpenza dopo tantu aiutu.
Passannu sti jurnati ri miseria
37
stàvamu tutti cu la menti n aria
tiniamu li facci ri materia,
pariamu tutti chini di malaria,
pi trhavagghiari scupremu l' america
cucchiari e gavetti jittavamu all' aria
e poi ogni tantu si fashia na prerica
contrhu dhi sbirruna e a dha nfamia.
Dhà rintrha paria n arsinali,
38
ognunu si fashia lu so misteri,
cu vinni ficu, pira, puma e pani
ca cu cumprava ci sintia u sapuri,
cu joca a karti sempri pi dinari
cu allorda carta pi stampari shuri
cu fa lu camurrista pi fumari
senza nuddha vivrogna né russuri.
Cu mme cushinu stava tutti l' uri
39
passamu n tempu sta vita ri cani.
Un jiornu fu chiamatu run sbirruni,
l' avvisu ci vinia ru trhibbunali
lu portanu m Palermu all' Ucciarduni
prestu ni spartinu u nnumani.
La sorti ni destina lu strhatuni
e l' avviniri ch' avemu a passari.
Jo dopu pocu jorna fui chiamatu
40
all' ottu di Novembri la matina,
veni un brigaderi e un zurdatu
mi rishi "ora parti pi Messina,
di lu trhibbunali sì avvisatu,
Kà li manu ca c' è la catina".
M' attaccanu pun meru cunnannatu,
unn mi la scordu chiù chissa matina.
Subbitu partemu pi Messina,
41
mi portanu ravanti a li giurenti
eranu fursi chiù ri na vintina
avvucati, giurati, presidenti,
prestu lu me proshessu si nkamina,
la me cunnanna la tinianu a menti,
pi tteniri firmizza e disciplina
mi runanu a suspisi anni venti.
Lassamu trhibunali e prisirenti
42
dopu sei jorna ni portanu a lu fronti,
abituatu ri dhi ranni spaventi
ch' ogni minutu chiamava li santi,
arrivavu dhà ch' unn c' era chiù nenti,
firmaru l' armistiziu sull'istanti.
Ma penzu a la cunnanna e su' scuntenti,
penzu a mogghi, figghi e tutti cuanti.
Mi passu anticchia 'i tempu cu stu scantu
43
senza aviri fattu nuddhu mali.
Lu ministrhu di la verra Diaz Armandu
un jornu pubblicau na shircolari,
sennu niautrhi tutti o so cumannu
ordini aviamu tutti r' ascutari
lu scrittu mi ralligrau 'n autrhu tantu
tutta la cunnanna mia fa annullari.
Ringhraziu a Cristu e la surti, suvrani
44
ca m' assissteru sempri a tutti l'uri
a scornu ri carogna e di li nfami,
e di la genti farsa e trharitura,
passu cuattrhu anni ri focu e di fami
senza cogghiri sanghu né calura.
Ma speru nta poch' 'i jorna 'i cuncidarimi
cuantu vaiu a vasari la me shura.
Fiori ca di mia si sempri amata
45
dopu cuattrh' anni ti trhovi rifiorita,
ora ch' è arrivata la jurnata
jetta ssa fogghia trhista e sculurita,
ha avutu curpa la furtuna nghrata
soffriri tantu nni la nostrha vita
ma speru nta la Matrhi Addulurata
di riturnari cu saluti e vita.
Ora chi sta gran lotta è tirminata
46
tornanu n kori l' amuri e la vita
torna la vita vecchia addimurata
torna la paci bella rifiorita,
mi resta pi ricordu ssa jurnata,
cu appi la furtuna di villa finita,
e tutta la cuadrhuplici alliata
gridau "Viva l' Italia unita!"
M' aiu 'mpignatu e arrivai stanku
47
pi kuntarivi tutta l' evangelica,
a farimi sti versi nun fu franku,
vulia la menti d' un strhuitu mericu,
scrivu giustu la me firma e kuasi manku
vulia passari cuarche libbru tecnicu,
u nomi meu vi ricu chiaru e franku
è Amodeo Giuseppi di Domenicu.